Amărăciunea Chinei, Rusiei și Franței
”Dacă dorim să aderăm la acordul de la Paris, trebuie să ne consolidăm angajamentul de reducere a emisiilor anul viitor și să confirmăm noi obiective pentru 2030 și 2050, iar cooperarea dintre China și Uniunea Europeană, în conformitate cu pactul, este decisivă în acest sens” a declarat Macron.
Prin urmare, președintele francez îi protejează pe semnatari și îşi exprimă regretul pentru ieșirea SUA din pact. La fel și alții, cum ar fi Kremlinul, motiv pentru care este foarte dificil să vorbim despre un acord climatic fără cea mai mare putere mondială.
Aceeași atitudine și din partea Beijingului: „China îşi exprimă amărăciunea pentru retragerea Statelor Unite din acordurile de la Paris. Credem că schimbările climatice sunt o provocare comună pentru toată umanitatea. Toți membrii comunității internaționale ar trebui să se unească și să coopereze, fiecare face tot posibilul în funcție de abilitățile sale, pentru a gestiona problema împreună”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministrului chinez de externe.
Însă Statele Unite se vor retrage cu adevărat din acord? De fapt, decizia lui Trump ar trebui să fie efectivă începând cu 4 noiembrie 2020, adică din ziua succesivă următoarelor alegeri prezidențiale americane; iar dacă Trump nu va fi reales, o ipoteză deocamdată îndepărtată, ce va face succesorul său?
Între timp, secretarul de stat Mike Pompeo a anunțat că Statele Unite vor continua să ofere un „model realist și pragmatic” de acțiune pentru apărarea mediului și a revendicat rezultatele luptei împotriva poluării din ultimii ani.
Pompeo: „rezultatele vorbesc de la sine: emisiile de poluanți atmosferici care au impact asupra sănătății umane și asupra mediului au scăzut cu 74% între 1970 și 2018. Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 13% între 2005 și 2017, chiar dacă economia a crescut cu 19% „.
