Austria a propus la negocieri în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne mai multe variante de amânare pentru anul viitor a aderării României la Schengen, cu condiţia ca ţara noastră să nu insiste asupra unui vot în reuniunea de joi, conform unor surse oficiale.
Granița Schengen în AustriaFoto: Lena Wurm / Dreamstime.com
În Consiliul JAI, toate statele membre au fost consultate privind intenţiile de vot pentru aderarea României şi Bulgariei de la 1 ianuarie cu frontierele terestre şi de la 26 martie cu cele aeriene, iar cu acest prilej Austria s-a declarat împotriva aderării ambelor ţări, în timp ce Olanda s-a împotrivit numai Bulgariei.
În acest context, ministrul ceh de Interne, Vit Rakusen, a constatat că nu există unanimitate şi a solicitat o pauză pentru a se încerca obţinerea unui compromis, conform surselor oficiale, citate de Agerpres. La consultări au participat reprezentanţii Comisiei Europene, ai Germaniei, Austriei, Olandei, Bulgariei şi României.
Variantele propuse de Austria
Prima variantă pe care a propus-o Austria a fost luarea unei decizii anul viitor, în septembrie sau octombrie, cu condiţia să nu mai aibă loc votul de joi, variantă refuzată de România.
După aceea, s-a venit cu o propunere separată ca Bulgaria să treacă printr-un proces de condiţionalităţi, inclusiv un MCV. Practic, această variantă ar fi presupus ca România să adere la Schengen în acest an fără a îndeplini alte condiţii, iar Bulgaria anul viitor, cu aceste condiţionalităţi. Varianta a fost însă refuzată de Bulgaria, spun sursele citate.
Varianta a treia propusă de Austria a fost luarea unei decizii în iunie, care ar fi însemnat vot şi ridicarea frontierelor în acelaşi moment. Condiţia era, de asemenea, ca România să nu insiste asupra unui vot, joi, în Consiliul JAI. Varianta a fost respinsă de România.
Variantele de compromis susținute de România în JAI și respinse
Practic, România a avansat o singură variantă în care ar fi fost de acord să nu se voteze joi, respectiv adoptarea unei declaraţii care să menţioneze că o decizie privind aderarea va fi luată până la sfârşitul anului, eventual la următorul Consiliu de miniştri din 21 decembrie, ca punct A, fără dezbatere. O astfel de variantă ar fi implicat intrarea în Schengen cu frontierele aeriene la 26 martie şi cu cele rutiere mai târziu. Austria a respins însă această contrapropunere.
În aceste condiţii, România a cerut separarea de Bulgaria, dar statul vecin s-a opus şi noul punct nu a putut fi inclus pe ordinea de zi. România a cerut în cele din urmă vot şi Austria a votat împotriva aderării României şi Bulgariei, iar Olanda doar împotriva Bulgariei.
La explicarea voturilor, ministrul olandez Eric van der Burg a ţinut să precizeze că votul este pe merit şi că dacă era decizie separată în cazul celor două state, Olanda ar fi votat pentru România.
Potrivit surselor citate, la reuniune reprezentantul Spaniei ar fi spus că prin acest vot s-a distrus unitatea UE, iar ministrul polonez a afirmat că este inadmisibil ca două state membre să fie batjocorite timp de de 11 ani.
Ce se mai poate face
Ce se mai poate face acum? Potrivit unor surse apropiate de discuțiile la nivel european, cel mai realist moment pentru o decizie favorabilă României ar putea fi la Consiliul JAI în primăvară.
Subiectul ar putea fi discutat și la Consiliul European, de săptămâna viitoare, unde se poate stabili o poziție favorabilă României, însă acesta nu o poate impune și ministrilor JAI. Teoretic, ar putea fi convocat un consiliu extraordinar, însă având în vedere obiecțiile Austriei este un pic probabil ca lucurile să se schimbe, au precizat pentru HotNews.ro aceleași surse.
„Important este să fie rezolvată problema cu Austria, iar în acest context, un termen realist ar putea fi Consiliul JAI din martie”, susțin sursele citate.
Ce contează în acest moment este sprijinul Comisiei Europene, ale celor 26 de state și promisiunea președinției suedeze care și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Schengen.
Potrivit surselor citate, importante sunt și alegerile regionale din Austria de la finalul lui ianuarie. De aici și poziția total inflexibilă a cancelarului Karl Nehammer.
„S-a văzut de la început că nu vrea o soluție. Discursul său a fost: siguranța Austriei e în pericol, sunt ales în Austria, ca să am succes trebuie să atac Comisia Europeană. Partidul său are probleme, în sondaje migrația e principala preocupare înaintea inflației, războiului. Poziționarea sa e pentru consum intern. Eu nu am văzut niciodată în PPE vreun discurs atât de eurosceptic al unui premier PPE precum cel al Cancelarului Austriei. Viktor Orban nu a vorbit niciodată așa”, a comentat sursa citată. (Foto: Dreamstime.com)
