Aritmiile sunt tulburari ale ritmului cardiac normal. Bataile inimii au loc datorita impulsurilor electrice de la nivelul cordului, care provoaca contractia miocardului si expulzia sangelui catre organe. Alterarea functiei electrice a inimii duce la apariția aritmiilor.
Tipuri de aritmii
Ritmul sinusal (normal) al inimii este de 70-90 batai/minut. Atunci cand pulsul nu se mai incadreaza intre aceste valori, apar aritmiile:
- Tahicardia (tahiaritmia) este caracterizata de batai de inima foarte rapide (peste 90 pe minut)
- Bradicardia (bradiaritmia) presupune batai de inima prea lente (sub 70 pe minut)
- Fibrilatia si flutterul atrial genereaza un ritm cardiac neregulat, haotic, cu o discrepanta intre camerele superioare (atrii) si cele inferioare ale inimii (ventriculi) – ventriculii se contracta exagerat, iar atriile aproape deloc, sau invers.
- Extrasistole – contractii suplimentare ale miocardului, aparute spontan.
Dar de ce deviaza valoarea ritmului cardiac? Pulsul poate prezenta unele modificari in conditii normale sau de boala. La persoanele sanatoase, aritmia poate aparea ca reactie a organismului la anumiti factori. De exemplu, tahicardia apare in timpul efortului fizic, cand tesuturile au nevoie de mai mult oxigen, deci si de o circulatie sanguina mai rapida. Bradicardia apare in timpul somnului, atunci cand toate functiile organismului sunt incetinite. De asemenea, aritmiile pot sa apara in urma consumului unor substante sau medicamente.
Impulsurile electrice stimuleaza contractiile miocardului pentru a genera batai si expulzia sangelui catre tesuturi. In conditii de boala, sursa care trebuie sa genereze in mod normal impulsurile electrice nu mai functioneaza corespunzator. De aceea, functia acesteia este preluata de alte zone ale inimii, care o efectueaza dezorganizat, continuu. Pe termen lung, circulatia la nivelul intregului corp poate fi afectata.
Aritmiile devin periculoase atunci cand nu sunt tratate. Deoarece ele suprasolicita inima, poate aparea insuficienta cardiaca: o inima slabita, care si-a pierdut capacitatea de a pompa sange atat cat este nevoie. Complicatiile cele mai grave ale aritmiilor sunt infarctul de miocard si accidentul vascular cerebral, afectiuni cu risc ridicat de deces.
Simptomele aritmiilor
Aritmiile sunt de multe ori asimptomatice. Ele pot fi descoperite in cadrul unei investigatii de rutina sau chiar dupa aparita complicatiilor grave, care ar putea fi primul semn al aritmiilor. Alteori, aritmiile se pot manifesta prin:
- Palpitatii, senzatia de tremur, vibratie la nivelul pieptului, mai ales in conditii de stres sau efort
- Durere sau disconfort in zona toracica
- Ameteli, slabiciune sau chiar lesin
- Oboseala excesiva
- Stari de confuzie
- Transpiratii excesive
- Dificultati de respiratie.
Aritmiile pot aparea la orice varsta, insa cel mai adesea apar la persoanele care au peste 50 de ani. De cele mai multe ori, cauzele aparitiei sunt alte afectiuni: boala coronariana, hipertensiunea, obezitatea, diabetul, infarctul miocardic anterior, malformatii ale inimii. In combinatie cu acestea, aritmiile cresc riscul aparitiei complicatiilor.
Tratamentul aritmiilor
Diagnosticul este pus in urma consultului medical efectuat de medicul cardiolog si dupa mai multe investigatii medicale (electrocardiograma, holter EKG, test de efort, ecografie cardiaca etc.). De obicei, aritmiile se tin sub control cu medicamente.
In cazurile mai severe, sunt necesare tratamente in regim de urgenta, precum cardioversia electrica – aplicarea de socuri electrice care restabilesc ritmul cardiac.
Pe termen lung, tratamentul aritmiilor severe poate fi ablatia cardiaca sau implantul de stimulator ori defibrilator cardiac.
Ablatia cardiaca este o interventie nonchirugicala, care se poate efectua pentru corectarea mai multor aritmii. Astfel, exista ablatie de flutter atrial, ablatie de fibrilatie atriala, ablatie de tahicardie. Procedura consta in distrugerea zonei care genereaza impulsuri electrice necontrolate, responsabile de aritmie. Metoda foloseste unde radio care produc leziuni asupra zonei care produce aritmia. Astfel, ativitatea acestei zone este intrerupta.
Implantul de defibrilator sau stimulator cardiac include montarea sub piele a unui dispozitiv care recunoaste modificarile de ritm si descarca socuri electrice la nevoie, pentru a normaliza bataile inimii.
In concluzie, aritmiile care nu sunt tinute sub control prin tratament sunt afectiuni care pot creste riscul de infarct miocardic si accident vascular cerebral.
