Ziua de 3 Mai a fiecărui an celebrează Ziua mondială a Libertății Presei. Marcarea acestei zile reprezintă o oportunitate pentru a evidenția principiile fundamentale ale libertății presei. Unele dintre aceste concepte se leagă de acea evaluare a stării de libertate din întreaga lume, dar și pentru a apăra independența mass-mediei . Mai mult decât atâ , această zi ar trebui să reprezinte un memento, o pioasă aducere aminte a ziariștilor care și-au pierdut viața în timp ce își exercitau profesia. Multe evenimente dedicate acestei zile s-au desfășurat pe întreg mapamondul.
Expresia „libertatea presei” precedă într-o măsură substanțială apariția industriei moderne a presei scrise. Acesta este fenomenul de la sfârșitului anilor 1800 și începutul anilor 1900 .Se pare să fi apărut pe la jumătatea secolului XVII în Marea Britanie . Practic se referea literalmente la dreptul general al oricărei persoane de a avea acces și de a face uz de o presă, ca un dispozitiv fizic, fără a se dori intervenția cenzorilor și nu era considerat un privilegiu acordat branșei jurnalistice, care nu exista în acea perioadă. Această interpretare este considerată importantă de către cei care susțin că Internetul servește astăzi același rol pentru societate și necesită aceeași protecție.
Reamintesc faptul că Ziua Mondială a Libertății Presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat această zi pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare, conform articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului ce prevede : „Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat.”
Astfel s-a evidențiat legătura dintre libertatea de informare și dezvoltarea durabilă. Tema generală este pe deplin axată pe accesul la informație, cu accentul pus pe libertatea de informare și protejarea libertății presei față de cenzură, dar și garantarea siguranței jurnaliștilor online și offline.
Legătura dintre libertatea presei și dezvoltarea durabilă este pusă în discuție pentru prima dată în acest an, ca urmare a adoptării la sfârșitul anului 2015 a Obiectivelor Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (SDG) pentru 2030. Aceștia recunosc necesitatea „de a asigura accesul publicului la informații și de a proteja libertățile fundamentale, în conformitate cu legislațiile naționale și cu acordurile internaționale”, potrivit paginii dedicate de către UNESCO acestei zile, potrivit unesco.org.
Promovarea libertății presei, a libertății de informare, precum și a acțiunilor desfășurate de UNESCO, având în vederea creșterii siguranței jurnaliștilor reprezintă teme de dezbatere în cadrul Conferinței care se desfășoară la Helsinki. În cadrul acesteia, la celebrarea Zilei mondiale a libertății presei, azi au participat alături de primul-ministru finlandez Juha Sipilä, primarul orașului Helsinki, Jussi Pajunen și alți oficiali.
Conferința din 2016 marchează un nou pas în stabilirea legăturii dintre libertatea artistică, diversitatea media și libertatea presei promovate de Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale. Aceste probleme au fost examinate în sesiuni paralele și, de asemenea, într-una dintre cele 30 de evenimente secundare ale conferinței la care vor participa reprezentanți ai guvernului din toate țările nordice, directorul general al UNESCO și artiști din Africa, Asia, Europa și Orientul Mijlociu.
Ședințe plenare vor aborda următoarele subiecte precum libertatea presei, dreptul la informare și transparență în ultimul sfert de secol. De asemenea, alte teme de interes sunt cele axate pe protecția datelor și cenzura on-line.
În seara zilei de 3 mai, președintele Finlandei, Sauli Niinistö și directorul general al UNESCO, Irina Bokova, au înmânat Premiului mondial pentru libertatea presei al UNESCO — Guillermo Cano 2016. Câștigătorul a fost Khadijei Ismayilova- un jurnalist de investigație din Azerbaidjan.Premiul e decernat anual fiind în valoare de 25.000 de dolari. Din 1997, premiul e decernat unei persoane, organizații sau instituții ce se remarcă prin contribuția esențială la apărarea sau promovarea libertății presei, oriunde în lume. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în anul 1987, pentru că a denunțat activitățile traficanților de droguri din țara sa. Juriul internațional este alcătuit din 14 jurnaliști profesioniști și directori de publicații din toată lumea.
Celebrarea Zilei Mondiale a Libertății presei în 2016 se va încheia cu un seminar pe data de 4 mai, destinat evaluării impactului proiectelor de dezvoltare, care promovează libertatea de exprimare în regiunea arabă. Acest proiect e finanțat de guvernele Finlandei și Suediei. O expoziție de lucrări realizate de nouă tineri fotoreporteri din cadrul proiectului regional UNESCO va fi deschisă în perioada desfășurării evenimentelor dedicate Zilei mondiale a libertății presei în Finlanda.
Consider că libertatea informației este tocmai libertatea fundamentală și respectă drepturile omului . Se așteaptă ca pe finalul acestor evenimente să se adopte o declarație, care urmează să fie recunoscută sub numele de Declarația de la Finlanda. La evenimente au participat peste 1.000 de profesioniști media, reprezentanți ai guvernului și ai altor organizații interguvernamentale și non-guvernamentale din domeniu, precum și reprezentanți ai societății civile.
În lipsa unei garanții solide a dreptului la libertatea de exprimare, protejat de instanțele judecătorești independente și imparțiale, pe mapamond nu există nicio țară liberă sau vreun regim sigur, democratic. Calitatea unei democrații poate avea de suferit atunci când calitatea informației mediatice scade și pericolul dezorientării cetățeanului crește în condițiile în care nici legile concurenței pe piața liberă nu îl mai apără pe consumatorul de presă. De aceea, numărul instituțiilor media este mai puțin relevant pentru asigurarea condițiilor de funcționare optimă a proceselor democratice. Tot ce contează mai mult este legat de aspectul conform căruia aceste instituții pot să transmită mesajul puterii politice, cât și pe cel al opoziției. De aceea, viitorul presei are rolul de a prezenta capacitatea de impunere transparente la nivelul instituțiilor publice în ceea ce privește gestionarea fondurilor publice și tragerea la răspundere a funcționarilor publici, expunerea și sancționarea corupției dar și posibilitatea de legitimare a administrației, ca serviciu public.
Sursa foto http://www.unesco.de, https://bookmarking.ro, http://www.realitatea.md/
Sinteză realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai,redactor-șef al ziarului Criteriul Național
