Șase situații în care inducerea fricii a implicat încălcarea drepturilor omului ● Un student a învins Universitatea București: este ilegală mărirea taxelor în timpul anului de studiu ● De ce nu este România pe harta celor mai importante bănci din lume ● Finanțele propun modificări ale Codului Fiscal și Legii contabilității ● Ministrul Adrian Oros – anunț despre limitarea numărului de porci în gospodăriile țărănești ● În pandemie, Institutul ”Balș” a cumpărat un laptop pentru gaming de 2.700 de euro și 5 telefoane Iphone 11 ● Companiile de stat vor fi listate la Bursă. Otilia Nuțu: ”Banii vor merge pentru investiții” ● Cum ar trebui să fie programul de lucru în noua normalitate ● Un sfert dintre angajaţii din turism au plecat către alte industrii sau au părăsit ţara: „Vrea cineva să cânte prohodul turismului românesc?”
Un student a învins Universitatea București: este ilegală mărirea taxelor în timpul anului de studiu. Mărirea taxelor de studii cu rata inflației, efectuată de către Universitatea București, a fost declarată ilegală printr-o hotărâre a Tribunalului Alba Iulia. Andrei Nicolae Popa este student la Facultatea de Drept a Universității din București. Anul trecut, instituția de învățământ superior a decis să mărească taxa de studiu, menționată în contractul încheiat cu studenții la începutul ciclul școlar, cu rata inflației. Andrei Nicolae Popa, care este și reprezentantul studenților în Universitatea București, dar și membru în Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calității a instituției, a decis să conteste măsură în instanță. Tribunalul Alba Iulia i-a dat dreptate. Judecătorii au decis să anuleze decizia din martie anul trecut a Consiliului de Administraţie al Universităţii Bucureşti, prin care s-a decis indexarea taxelor de şcolarizare începând cu data de 1 octombrie, cu rata inflaţiei de 3,8%, în ceea ce priveşte taxele datorate de studenţii Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, notează Newsweek.ro
De ce nu este România pe harta celor mai importante bănci din lume, cum arată și cât de atractiv este bankingul românesc comparativ cu industriile de profil din țările din regiune. Vânzarea subsidiarei Crédit Agricole din România către Vista Bank, tranzacție care s-a materializat la începutul acestui an, poate fi privită ca un mesaj îngrijorător despre atractivitatea industriei bancare din țara noastră. Faptul că a doua cea mai mare bancă din Europa alege să părăsească o piață în plină dezvoltare nu poate fi un semnal bun, oricum am privi acest lucru. La debutul crizei financiare din 2008, sistemul bancar local era alcătuit din 43 de bănci. În 2021, România mai numără doar 33 de instituții de credit. Practic, într-un interval destul de restrâns, restructurarea industriei de profil s-a tradus prin dispariția a aproape un sfert dintre actorii unei piețe esențiale pentru dezvoltarea sănătoasă a economiei oricărui stat, scrie bankingnews.ro
Finanțele propun modifcări ale Codului Fiscal și Legii contabilității: termen pentru depunerea declarației de venit pentru unii contribuabili, aplicarea TVA la încasare, regimul anumitor tichete și alte clarificări. Ministerul Finațelor a decis, în urma consultărilor cu mediul de afaceri, să aducă o serie de modificări și completări la Codul Fiscal și Legea contabilității, noile reglementări vizând regimul deducerilor, al TVA, ticehetelor cadou, dar și termenul de depunere a declarației de venit sau baza de calcul pentru contribuțiile sociale în anumite cazuri. Revizuirea sferei de aplicare a nedeductibilității cheltuielilor înregistrate de contribuabilii plătitori de impozit pe profit ca urmare a unor tranzacții efectuate cu o persoană situată într-un stat care este inclus în Lista jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Regim fiscal specific se aplica doar statelor listate în anexa I. Măsura este corelată cu modul de implementare a măsurilor defensive de către celelalte state membre ale Uniunii Europene, potrivit profit.ro
Ministrul Adrian Oros – anunț despre limitarea numărului de porci în gospodăriile țărănești. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, recunoaște că ordinul privind biosecuritatea în ferme este unul care are condiții ”dure”, chiar ”neplăcute” dar care trebuie respectate dacă fermierii doresc să scape de Pesta Porcină Africană. Ordinul pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, precizează, printre altele că se limitează creșterea porcilor la 5 capete în cazul gospodarilor, iar ce depășește acest efectiv se consideră exploatație comercială și trebuie să se înregistreze la Registrul Comerțului și să se transforme în persoane juridice (PFA, II, IF, SRL etc), scrie Agrointel.ro
În pandemie, Institutul ”Balș” a cumpărat un laptop pentru gaming de 2.700 de euro și 5 telefoane Iphone 11. Printre achizițiile din 2020 ale spitalului din București se află și un calculator portabil ale cărui specificații îl recomandă pentru jocuri video. Lista mai cuprinde încă 4 laptopuri performante și cele mai noi modele de Iphone existente la acel moment pe piață. Managerul de atunci al spitalului, Adrian Streinu-Cercel, spune că nu știe nimic despre achiziții. Institutul Național de Boli Infecțioase ”Matei Balș” a achiziționat anul trecut, printre multe alte produse medicale, și câteva echipamente IT. Ultimul astfel de dispozitiv îl reprezintă un laptop pentru gaming, care a fost cumpărat prin achiziție directă pe 11 decembrie, de la o firmă din București, S.C. Chrome Computers S.R.L, potrivit site-ului e-licitație.ro. „Viteza, puterea și performanța excepționale ridică ROG Strix SCAR 15/17 la nivelul superior al jocurilor Windows 10 Pro. Cele mai recente procesoare 10 Gen Intel ® Core ™ I9 și grafică puternică GeForce ® RTX ™ satură panoul de ultimă oră 300Hz/3ms* de joc care te duce la următoarea frontieră a vitezei pro esports”, este descrierea făcută laptopului pe site-ului unui mare magazin online de produse de IT și electrocasnice, scrie Libertatea.
Companiile de stat vor fi listate la Bursă. Otilia Nuțu: ”Banii vor merge pentru investiții”. Listarea companiilor de stat la Bursă este un lucru bun, pentru că vor obține mai mulți bani pentru modernizare. Iată ce crede Otilia Nuțu, specialistă în companii de stat și infrastructură la Expert Forum. Cabinetul Cîțu a abrogat o lege a PSD, care interzicea vânzarea de acțiuni ale acestor societăți timp de doi ani. Social-democrații critică decizia Guvernului de dreapta, pe care-l acuză că vrea să vândă companiile pe nimic. Otilia Nuțu explică la RFI ce presupune de fapt listarea unor companii de stat la Bursă: ”Este clar că o îmbunătățire a guvernanței corporative va avea loc, pentru că toate aceste companii vor trebui să respecte în plus față de legea pentru companiile de stat și niște reguli specifice ale Bursei. Deci ăsta ar fi un lucru important, faptul că în acționariatul acestor companii ar intra și niște ochi din afară, care vor avea totuși niște drepturi, inclusiv de a cere informații suplimentare”, potrivit RFI.ro.
Cum ar trebui să fie programul de lucru în noua normalitate. Într-un studiu publicat recent de BBC se arată că formula ideală a programului de muncă în noua normalitate este 3-2-2. Un program hibrid în care angajatul va munci 3 zile de la birou, 2 zile de acasă, iar 2 zile va fi liber. Cercetătorii susțin că flexibilitatea creată în acest context va genera o productivitate sporită datorită faptului că angajatul va petrece mai mult timp alături de familie și prieteni. În România, rezultatele studiului State of Remote Work, realizat de Catalyst Solutions în parteneriat cu Impact hub Bucharest, a reliefat faptul că peste jumătate dintre organizațiile chestionate au declarat că, în următorul an, vor împărți munca la birou cu cea la distanță, în timp ce doar 14% dintre companiile respondente au luat decizia de a lucra 100% remote iar 19% dintre companii nu au luat încă o decizie privind programul de lucru, arată un studiu realizat de o companie de consultanţă în HR. Studiul a fost realizat de Catalyst Solutions şi Impact Hub Bucharest în perioada August-Septembrie 2020 și a investigat toate aspectele tranziției către lucrul de acasă atât de către candidați, cât și de către organizațiile cu cea mai mare prezență în piața muncii din România, scrie project-e.ro
Un sfert dintre angajaţii din turism au plecat către alte industrii sau au părăsit ţara: „Vrea cineva să cânte prohodul turismului românesc?” Hotelurile, care au ajuns la un grad de ocupare de 20%, nu pot să supravieţuiască. Un sfert dintre angajaţii care lucrau la începutul anului trecut în domeniul turismului şi HoReCa au plecat să lucreze fie în alte industrii, fie au plecat din ţară. Astfel, din cei 400.000 de angajaţi în turism, dintre care 200.000 lucrau în industrie, iar restul în industriile conexe, 100.000 au ales să plece de la începutul pandemiei, spune Daniel Mischie, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA). „Din cei 200.000 de angajaţi în această industrie, respectiv alţi 200.000 de angajaţi care lucrează pentru această industrie, deci pe orizontală, estimăm că între 70.000 şi 100.000 au ales să părăsească această industrie, să se reorienteze către alta sau chiar să părăsească ţara. Ce se întâmplă din punct de vedere al antreprenorilor, din 40.000 de unităţi care funcţionează în ţară, probabil aproape 15.000 nu se vor mai deschide niciodată, adică 13.000 de antreprenori nu vor mai avea afaceri care să aibă angajaţi şi care să livreze taxe şi impozite în această ţară“, spune Daniel Mischie, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc, la care au participat şi alte organizaţii patronale din turism pentru a face un apel către autorităţi pentru sprijinirea industriei, scrie ZF.ro
