Când stau acum să mă gândesc mai bine pot fi cinic și spune că-i “bomboana de pe coliva” telenovelelor. Dar de ce să mint? Bridgertonii mi-au tăiat răsuflarea.
Mi-a plăcut vocea naratorului / bărfitorului/ autorului unei fițuici de scandal. Tonul este ironic. Intervine când tensiunea e maximă. Știe tot și-ți dezvăluie un pic. Cât să te incite. Și de ce să nu-mi placă? Mi-au plăcut cei doi protagoniști. Daphne și Simon. Inocenta și isteața. Și frumosul și experimentatul. Intrați în amor din joacă. Joaca îi seduce și astfel, în ciuda tuturor restricțiilor epocii, îi îndrăgostește și face cunoașterea reciprocă profundă. Cum să nu-ți placă?
Și de ce să nu-mi placă toate personajele? Fiecare intrigă este bine pusă la punct, iar actorii sunt diafani, costumele sunt splendide. Repet, m-a luat apa. Serialul este plin de delicii. Iar dulcegăria soap este dozată, bine ascunsă sub jocurile și dramele eroilor. Mi-a plăcut, ce să zic. Mi-au plăcut Daphne și Simon, dar și Penelope, dar și Eloise.
Bridgerton a făcut un lucru și mai bine. Mi-a șters complet memoria. Orice legătură cu trecutul și cu înțelegerea trecutului. Serialul n-are legătură cu 1813. Nici cu condiția femeii sau bărbatului în 1813. Nici cu problema oamenilor de culoare la 1813. Nici cu regalitatea lui 1813. Decoruri, costume amintesc de istorie, de acel moment. Bridgerton este prezent. Povestește totul la timpul prezent. Rezolvă orice discrepanță socială, orice greșeală de distribuire în societate. Bridgerton impune “contractul social”: toți suntem egali. Negrii, creoli, albi, frumoși, urăți, grăsuți, “trași prin inel”. Nu există bully-ing. Se vorbește de marturbare. Dragostea farmecă, îi face pe toți egali, înțelegători, dulci și dansatori. Până la urmă care-i problema? Niciuna, de fapt. Filmul este făcut să-ți dea fericire. Este o bomboană de film. Orice asemănare cu realitatea este inutilă.
Privind însă în trecutul meu cinefil, filmele de reconstituire istorică, au făcut efortul măcar de a stabili legături mai trainice cu istoria. Din punctul ăsta de vedere, mă gândesc că am fost crescut tare nefericit. Sau greu de mulțumit. Filmele m-au învățat că nu-i posibil orice. Nu, nu-i posibil pentru că regulile istorice nu mă lasă. Nu iau multe exemple. În “The Crown” se lucrează cu istoria.
Istoria este personaj principal. Acolo se vede informarea atentă a scenariștilor și funcționează interpretarea ambiguă a faptelor. A fost sigur că s-a întâmplat aia sau ailaltă, dar întrucât n-avem destule dovezi, nu știm clar cum s-a rezolvat, o lăsăm la nivel de dezbatere. The Crown are mereu acest îndemn: “Cum crezi tu, spectatorule, că s-a rezolvat treaba asta, că doar știi cum au evoluat Regina, Prințul consort, Charles, Lady D și ceilalți. Asta face deliciul “The Crown”. Istoria respiră în “The Crown”. De exemplu, Regina e incultă rău. Dar ce deștept e spus totul.
În Bridgerton există un NU hotărât istoriei, reconstituirii istorice. Repet, decoruri, costume, da spun ceva. De epocă par a fi. Dar serialul este feminist sută-n sută, ridică omul de culoare la nivel aristocratic, din toate punctele de vedere. Îmi plac toate astea, dar n-au legătură cu 1813.
Nimic despre istorie, coduri sociale, mentalități, nimic despre inegalități, nimic despre diversitate. Bine, mi se poate spune cine învață istorie să meargă la istorii, nu la Bridgerton. Aici e o mare problemă. Aici las deschisă discuția. Nu trimit pe nimeni la bibliotecă, nu anulez dulcele Bridgerton. Observ însă un nou fel de a povesti. În care singura chestie care contează sunt EU, cel care vreau să fiu fericit în 2021.
Filmul e un balsam dulce pe vreme de COVID acru. Îți șterge cu frumosul sâcâielile bolii ăsteia.
Eu contez! și istoria? mă doare-n bască de ea! Istoria e moartă, îmi produce greață, nefericire. Nu mă lasă să mă dezvolt. Nu mă învață nimic. E treaba lui Bridgerton să reconstituie istoria? Sigur, nu. Singurul lucru pe care l-am observat, nu criticat, este noul mod de a povesti. Atât! În care Eu, spectatorul de azi sunt supremul. Istoria suck. “Romance, gossip and scandal” – asta-i tot. Asta vrea 2021, Astă filmăm. Și pentru aceste valori prefacem totul în aur, în jurul nostru.
