Criteriul National

România a ajuns la un acord politic împreună cu Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria, în primă fază cu frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024, anunțat MAI

Zona SchengenFoto: Karaboux / Dreamstime.com

Comunicatul MAI:

• Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024, precum și discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere și aplicarea Acordului Dublin.
• În consecință, pe parcursul zilelor de 26 și 27 decembrie au avut loc discuții pe canale diplomatice, între ministerele de interne, ministerele de externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic. Aceste discuții vor continua mâine, 28 decembrie 2023.
• Materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor Statelor Membre UE, demers procedural care se va continua și mâine, 28 decembrie 2023.
• Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Președintelui României, Primului Ministru și Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv Misiunii Permanente de la Bruxelles, pentru suportul acordat pe parcursul negocierilor desfășurate în ultimele 5 luni.
• De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne mulțumește Comisiei Europene și Președinției spaniole, precum și MAI Austria și MAI Bulgaria pentru discuțiile constructive care au degajat acordul politic din 23 decembrie pentru accesul României și Bulgariei în Spațiul Schengen.
• Ministerul Afacerilor Interne va rămâne deplin angajat alături de Președintele României, Primul – Ministru și Ministerul Afacerilor Externe în continuarea eforturilor diplomatice până la materializarea procesului printr-o decizie.

Ciolacu, convins că anul viitor „vom închide negocierile și pentru frontiera terestră”

Premierul Marcel Ciolacu a reacționat imediat, spunând că „din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă” și declară că este „convins că în 2024 vom închide negocierile și pentru frontiera terestră”

• „După 13 ani, în sfârșit România va intra în Schengen! Avem acord politic în această privință!
• Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă. Implicit, Portul Constanța își va crește exponențial importanța. De asemenea, sunt convins că în 2024 vom închide negocierile și pentru frontiera terestră.
• La acest proiect național s-a muncit extrem de mult. Le mulțumesc tuturor celor implicați și în mod special colegilor mei din acest Guvern care au continuat demersurile chiar dacă anul trecut ușa Schengen părea complet închisă!”

Aderarea României și Bulgariei la Schengen depindea doar de votul Austriei, după ce Olanda care bloca integrarea celor două țări, prin obiecțiile sale față de Sofia, a decis să nu se mai opună.

Cum a decis Olanda să spună DA extinderii Schengen cu România și Bulgaria

„În seara zilei de 21 decembrie, a avut loc o dezbatere aprinsă în parlamentul olandez cu privire la politica privind străinii și azilul. În cadrul acestei dezbateri, a fost depusă o moțiune împotriva propunerii guvernului interimar Rutte de a susține intrarea Bulgariei în spațiul Schengen. Deputatul Caspar Veldkamp de la Nieuw Sociaal Contract a depus moțiunea prin care solicita ca Olanda să se alăture poziției Austriei și anume să accepte intrarea Bulgariei în Schengen în etape, întâi doar pe cale aeriană, nu și terestră”, a scris europarlamentarul Eugen Tomac, pe Facebook.

Potrivit acestuia, în cadrul dezbaterii, secretarul de stat pentru Justiție și securitate în domeniul azilului și migrației, Eric van der Burg, a declarat: „În această moțiune se spune că trebuie să sprijinim un eventual rezultat al negocierilor. În dezbaterea de ieri am explicat că aici este vorba de unanimitate, sau cel puțin, trebuie să fie vorba de unanimitate. În momentul în care Austria pune această cerință, nu putem face altceva decât două lucruri. Putem spune că acceptăm dorința Austriei, conform acestei moțiuni, aș putea spune. Sau putem spune: nu, considerăm că, dacă această dorință a Austriei este pe masă, nu vom permite Bulgariei și României să adere în niciun fel”. Interesantă este menționarea țării noastre în condițiile în care demersul parlamentar viza doar Bulgaria.

În final, această moțiune a picat la vot. Partidul (PVV) condus de către extremistul Geert Wilders, câștigătorul alegerilor din 22 noiembrie, a votat împotriva moțiunii. În schimb, partidele Christian Union, Nieuw Sociaal Contract, VVD, CDA și partidul populist al fermierilor BBB au votat pentru moțiune.

„Atât votul dat, cât și schimbarea radicală a poziției oficiale a Olandei, arată că premierul interimar Mark Rutte este într-o campanie agresivă pentru șefia NATO, motiv pentru care a abandonat mesajul anunțat în comun cu Nehammer la începutul acestui an, pe 26 ianuarie, la Viena, când anunțau un front comun împotriva extinderii spațiului Schengen. Rămâne de văzut dacă Austria renunță la condițiile absurde puse atât României, cât și Bulgariei, sau vor bloca în continuare un drept garantat de tratatele UE și acordul Schengen”, scria Tomac.

Condițiile Austriei

Austria părea să fie deschisă cu privire la extinderea Schenge încă de pe 10 decembrie, când premierul Marcel Ciolacu anunța că țara şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România”. Cu toate acestea, Austria vorbise încă de atunci câteva condiții.

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a declarat că a prezentat Comisiei Europene „condiţii clare” pe care aceasta să le implementeze înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul „Air Schengen”.

„Acum este rândul Comisiei”, a declarat Karner pentru jurnalul matinal al postului Ö1, după ce în weekend s-a aflat despre o posibilă relaxare a veto-ului Austriei faţă de primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cu ridicarea graniţelor aeriene.

„Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE”, a subliniat Karner.

În mod concret, el cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră.

De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă.

În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.

Solicitarea privind menţinerea controalelor la frontiere a fost motivată de Karner printr-o „problemă cu traficanţii”. Din ceva mai mult de 50.000 de solicitanţi de azil în Austria, numai în jur de 150 migranţi au venit prin aeroporturi, a explicat ministrul de interne.

Sursă foto: Dreamstime.com