„În Europa trebuie să fii și pompier, dar și arhitect„ – Jacques Delors
Alin Orgoan Foto: Arhiva personala
Mandatul acestei Uniunii Europene se apropie de final, pe 9 iunie 2024. A început în 2019 într-o lume dinainte de pademie și război cu multe ambiții și se termină într-o lume mai nesigură, mai polarizată și care ne lasă dubitativi referitor la evenimentele din viitor.
Uniunea Europeană s-a străduit în acest 4 ani și jumătate de mandat să dea continuitate proiectului european, să creeze o viziune pentru viitor și să fie relevantă. Însă cum scrie și în Biblie, omul își face planuri și Dumnezeu râde.
Desigur că Uniunea a venit cu un program, cu o serie de legislații de pionierat care vor schimba profund economia europeană. UE a fost arhitect în acest mandat, a venit cu viziune și reforme și voi vorbi despre cele două mari proiecte, însă a fost de foarte multe ori un pompier pentru crizele istorice care s-au întâmplat sau continuă să se întâmple. Un pompier pentru crize fără precedent car au aprins un foc al polarizării și propagandei care sperăm să nu ardă democrația europene la următoarele alegeri din 9 iunie 2024.
La 4 ani de la mandatul Comisiei, putem trage o linie pentru a analiza bilanțul unui mandat european început în 2019, pus puternic la încercare. Între 2019-2023, Uniunea Europeană a fost testată mai mult ca niciodată. De la pandemie, inflație, războiul din Ucraina, criza energetică, riscul importării conflictului israelo-palestinian. Dincolo de aceste probleme vizibile, propaganda antieuropeană, ideologiile extremiste, regresul statului de drept și scandalurile de corupție au cutremurat instituțiile europene.
Uniunea Europeană ca arhitect
Politic vorbind, anii aceștia au însemnat pentru Uniunea Europeană o muncă titanescă pentru afirmare geopolitică, prin legislație de pionierat în domenii vaste care schimbă paradigma pieței unice din Europa.
1. Tranziția verde prin Pactul Ecologic schimbă din rărunchi întregi sectoare și industrii, orașele și regiunile noastre. De la apa, sol, aer, la spațiile verzi din orașe, tramvaie, autobuze, mașini electrice, reciclarea deșeurilor, până la energii regenerabile, panouri fotovoltaica, pompe de căldură, izolarea termică și tot ceea ce înseamnă diminuarea emisiilor cu efect de gaz de seră. Este vorba despre o transformare care implică economia și cea mai mare piață din lume, piața UE. În acest mandat s-a dat acest start uriaș prin legislație și bani europeni, sperând că mediul privat va urma acest trend. Și aceasta se întâmplă.
2. Tranziția digitală prin investiții masive în noile tehnice, în digitalizarea administrațiilor publice pentru a îmbunătăți serviciile, pentru a crește transparența, a colecta mai bine taxele. În același timp, Uniunea Europeană care vede toate acest beneficii economice ale noilor tehnologii, a văzut și riscul acestor tehnologii pentru drepturilor omului. De aceea în acest mandat, pe lângă prima legislație din lume care creează un cadru juridic pentru folosirea inteligenței artificiale, care creează obligații pentru marile platforme să își modereze conținutul online și prin verificarea pieței digitale și a respectării regulilor concurenței în fața mastodonților digitali GAFAM de care depind toate IMM-urile și de algoritmii lor. 2023 a fost anul dezghețării folosirii inteligenței artificiale, prin folosirea modelelor de limbaj mari LLM am ajuns la aplicații de tipul Chat GPT care creează deja în rândul societății o sumedenie de aplicații utile, dar și periculoase, de la dezinformare, imagini false, discriminare până la plagiat. Avem de lucrat serios pentru a garanta respectarea demnității umane și a drepturilor Omului.
Dincolo de aceste două mari șantiere normative pe care Uniunea Europeană le-a început, care nu are nici bugetul Statelor Unite, nu dirijează economia precum China, nu are nici campioni mastodonți digitali în economie, a trebuit să gândească cum poate să-și folosească atuurile mai bine pentru a proteja interesele Uniunii. Acestea fiind suveranitatea, independența și democrația. Pentru aceasta Uniunea se folosește de puterea normativă care se aplică pieței sale și tuturor care doresc să între și să comercializeze produse sau servicii, se aplică și fizic și în online. Cred că avem nevoie de o perspectivă mai serioasă a suveranității europene, fără a cădea în capcana protecționismului.
Uniunea Europeană ca pompier
1.Bani europeni pentru a salva economiile țărilor europene. În tot acest timp de gândit viitorul Europei, Uniunea avea de jonglat cu pandemia, criza energetică, inflația și creșterea extremiștilor în sondaje. Te aștepți ca după 4 ani de mandat, de muncă intensă, de politici mari și planuri de salvare a economiei cum au fost SURE, banii dați salariaților de IMM în timpul pandemiei de UE în completarea salariilor pentru a evita pierderea locurilor de muncă și falimentul unor firme. PNRR un plan cu reforme legislative și investiții majore pentru a reînvia economia din timpul pandemiei însă la una curată energetic, clădiri izolate, etc. Sute de miliarde de euro în sprijin. România va primi în următorii ani peste 80 de miliarde de euro din PNRR, fonduri europene, subvenții agricole. Diferența o va face dacă banii vor fi absorbiți și folosiți cu cap. Avem exemple bune în România acum, cei care nu știu pot învăța de la cei care au vrut și au aplicat.
2. Războie și conflicte și limitele politicii externe ale UE.Intervenții majore ca pompierul în aceste crize, când solidaritatea Europeană a ajutat ca Rusia să nu câștige încă razboiul. A ajutat Ucraina în tot acest timp al unei invazii contrare dreptului internațional care violează orice tratat care apare suveranitatea, integritatea teritorială sj drepturile Omului. Bani pentru Republica Moldova să se susțină pe linia de plutire, bani pentru state din Africa prin politica de vecinătate, ajutor pentru Palestina. Însă intervențiile UE sunt limitate la bani și sunt limitate de bani. Bugetul UE are limite, drept dovadă că pentru anul 2024, abia în ianuarie se va discuta propunerea de 20 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Un pompier care pare obosit și care se găsește într-un incendiu mare al propagandei, dezinformării și care parcă nu izbutește să scape cetățenii din ghearele mesajelor extremiste. O întreaga construcție și muncă, bani mulți dați țărilor membre și cu toate acestea extremiștii câștigă teren. Ce nu face bine Uniunea? Ce nu fac bine politicienii pro-europeni? Acesta este paradoxul pompierul salvator, Uniunea Europeană.
În toți acești 4 ani și jumătate, ideologiile au căpătat tracțiune pentru că au folosit emoțiile și fricile oamenilor în discursurile lor. Au hrănit panica și paranoia în timpul pandemiei în dosarul vaccinurilor, au hrănit frici apocaliptice legate de tranziția verde și digitala. Și Uniunea Europeană a pierdut teren pe aceste subiecte la vorbi cu cetățenii și a le explica. Atât timp cât propaganda va suna goarna apocalipsei și liderii europeni nu se vor apropia de cetățeni și nu vor face o reforma care să crească legitimitatea democratică a cetățenilor, vom risca o preluare a conducerii instituțiilor europene de lideri politici care vor transforma construcția Europeană într-un castel de cărți de joc.
România și Uniunea Europeană
Intrăm în Schengen în 2024, pe cale aeriană și terestră vedem. Este un pas înainte, însă și mulți pași înapoi în toate aceste negocieri care ar fi trebuit să ducă la o aderare normală. Eșecul pe termen lung al acestui proces se datorează clasei politice. Asta nu înseamnă că diplomația românească de acum nu merită felicitări pentru munca depusă la Bruxelles pentru acest avans semnificativ. _ Citeste restul articolului si comenteaza pe contributors.ro
