Biblioteca Naţională a Franţei a declarat joi pentru AFP că a plasat în carantină patru cărţi din secolul al XIX-lea decorate cu arsenic, inclusiv o antologie de poezie românească, pentru evitarea oricărui risc asociat cu această substanţă toxică, relatează Agerpres.
Biblioteca Nationala a FranteiFoto: Esra Taskin / AFP / Profimedia Images
Alerta a fost dată la sfârşitul anilor 2010 de către cadrele universitare care au descoperit acest element chimic pe coperţile unor cărţi ce datează din acea perioadă. Un program de cercetare germano-american numit „Poison Book Project” şi-a propus să identifice cărţile în cauză. Marea majoritate a acestor cărţi cunoscute până în prezent se află în Statele Unite.
Biblioteca Naţională a Franţei a comparat titlurile deja identificate în alte ţări cu propriul catalog. După analiză, doar patru volume, dintre cele 28 potenţial vizate, conţineau arsenic.
„Aceste opere au fost plasate în carantină şi vor face obiectul unor analize suplimentare, efectuate de către un laborator extern menit să evalueze cantitatea de arsenic prezentă în fiecare volum”, a indicat instituţia. Toate cele patru cărţi au în comun faptul că au fost tipărite în Marea Britanie şi au fost rareori consultate.
Este vorba despre două volume de balade irlandeze culese de Edward Hayes în 1855, o antologie bilingvă de poezie românească de Henry Stanley din 1856 şi o colecţie de lucrări ale Societăţii Regale Britanice de Horticultură din perioada 1862-1863.
De ce era folosit arsenicul pentru decorarea cărților publicate cu secole în urmă
Arsenicul a fost apreciat pentru nuanţa cunoscută sub numele „verde de Schweinfurt” sau „verde de Paris”, utilizată în special la crearea de obiecte de vestimentaţie şi decoraţiuni între anii 1790 şi 1880.
Acest pigment a fost folosit în principal în ţările anglofone şi în Germania, mai rar în Franţa. Biblioteca Naţională a Franţei a precizat că analizează şi alte cărţi cu coperţi verzi, „dincolo de lista Poison Book Project”.
Cititorii care consultă astfel de opere riscă să acuze stări de rău şi vărsături.
Biblioteca a declarat pentru AFP că riscul pentru utilizatori a fost a priori foarte moderat. De fapt, niciun caz suspect de otrăvire din această cauză nu a fost înregistrat la nivel mondial în ultimii ani.
Începând din luna martie, bibliotecile publice germane s-au angajat într-o vastă anchetă pentru găsirea cărţilor în cauză, urmând să fie efectuate zeci de mii de analize. Rezultatele nu sunt deocamdată cunoscute, notează AFP.
