De la începutul pandemiei de Covid-19, politicienii din Germania au avertizat mereu cu privire la supraîncărcarea unităților de terapie intensivă din spitale. Iată însă că o echipă de cercetători condusă de Prof. Matthias Schrappe publică o lucrare explozivă, în care critică politica guvernamentală practicată începând cu aprilie 2020. Documentul sugerează „manipulări în statistici oficiale, fraudă de subvenții și utilizarea dubioasă a fondurilor”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății, Hanno Kautz, a respins acuzațiile.
Lucrarea „Cu privire la îngrijirea medicală intensivă în epidemia SARS-2 / COVID-19”, care a fost publicată duminică, 16 mai, a facut valuri, stârnind reacții diverse. Grupul de autori din echipa fostului vicepreședinte al Consiliului de experți în Ministerul Sănătății, Prof. Dr. med. Matthias Schrappe (care a deținut funcții de conducere la clinici universitare din Marburg, Witten și Frankfurt am Main) s-a ocupat de fiabilitatea cifrelor de ocupare a paturilor de terapie intensivă în Germania.
Aceste cifre de ocupare sunt importante, deoarece obiectivul declarat al guvernului federal în pandemie a fost și este de a evita supraîncărcarea unităților de terapie intensivă cu pacienții cu COVID-19 și evitarea prioritizarii tratamentelor, prin „triaj”. Prin urmare, fiabilitatea cifrelor afectează în mod direct legitimitatea măsurilor luate.
Teama de a nu fi admis
Grupul de autori subliniază acum că, în cursul anului 2020, în medie doar 4% din capacitățile de terapie intensivă au fost de fapt utilizate de pacienții cu COVID-19. Pe baza acestei statistici se concluzionează: „Prin urmare, nu se poate obține o argumentare de specialitate, a campaniei oficiale, care se bazează pe teama individuală de a nu fi admis în unitatea de terapie intensivă.”
Germania are 33,9 paturi de terapie intensivă la 100.000 de locuitori; Spania (9,7) și Italia (8,6) au semnificativ mai puțin. La o incidență de 100 (în prezent chiar mai mică), un pat de terapie intensivă ar fi disponibil pentru fiecare a treia persoană infectată (nu bolnavă).
Acest număr mare de paturi de terapie intensivă este, de asemenea, utilizat mai mult în Germania, decât în alte țări, specifică autorii studiului: în timp ce doar tot al patrulea pacient COVID-19 din Elveția și doar tot al nouălea din Italia a fost dus la unitatea de terapie intensivă, procentul în Germania a fost de 61%.
Prin urmare, oricine din această țară care intră în spital din cauza sau cu COVID-19 ajunge la terapie intensivă în două din trei cazuri. Faptul că germanii se îmbolnăvesc mai grav de COVID-19 decât pacienții din alte țări poate fi „exclus cu un grad ridicat de probabilitate”, se scrie în studiu. În Germania, fara un real triaj, pacienții au fost „adesea mutați în secția mai productivă”.
„În ceea ce privește ocuparea unităților de terapie intensivă, este încă vizibil că pacienții Corona nu depășesc un sfert din totalul pacienților cu terapie intensivă Afirmația că pacienții CoViD-19 sunt singuri responsabili pentru supraîncărcarea unităților de terapie intensivă pare credibilă doar într-o măsură limitată. În prezent, intervențiile planificate sunt amânate în multe clinici, astfel încât să nu existe concurență pentru un loc de terapie intensivă între acești pacienți și persoanele infectate cu coronavirus”.
Capacități și fonduri suplimentare
În interviul acordat Die Welt, prof. Schrappe vorbește și despre imperativul creării unor capacități intensive suplimentare. „Potrivit cercetărilor noastre, aceste paturi par a fi inexistente. Evident, nu au fost niciodată create sau solicitate – chiar dacă nu existau asistente medicale pentru ele”.
Rezerva de urgență cuprinzând 11.000 de paturi de terapie intensivă a fost mai degrabă creată prin simpla realocare a paturilor deja planificate pentru demontare. „Cu toate astea, fondurile pentru această acțiune au curs. Conform Legii privind ajutorul de spital, 50.000 de euro au fost puse la dispoziție pentru fiecare pat de terapie intensivă nou instalat. În total, este vorba de aproximativ 530 de milioane de euro”.
În jurul gestionării sanitare a pandemiei de COVID-19 există acum o listă mai lungă, a problemelor de corupție. Parlamentarul SPD, Karl Lauterbach, a contrazis însă public „legenda precum că persoanelor infectate cu Covid li s-a administrat terapie intensivă din lăcomie pentru bani”.
Reacție oficială
La întrebarea despre lucrarea grupului de experți la conferința de presă federală, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății, Hanno Kautz, a respins acuzațiile: „Registrul DIVI arată capacitatea zilnică actuală în unitățile de terapie intensivă din Germania. Prin urmare, respingem ca nefondată această acuză, că sunt admise persoane în unitățile de terapie intensivă, care nu ar trebui să aparțină efectiv acestor unități”.
Informațiile din registrul DIVI înregistrează capacitățile de tratament gratuite și ocupate în medicina de terapie intensivă, în aproximativ 1.300 de spitale de urgență din Germania.
În criza de sănătate declanșată de pandemia Covid, șeful DIVI, medicul primar din Köln, Christian Karagiannidis, a avertizat în mod repetat cu privire la supraîncărcarea unităților de terapie intensivă.
Reacții în presă și pe net
Pe Internet s-a dezlănțuit o întreagă dispută cu privire la studiul în cauză. „Articolul din Die Welt este larg distribuit pe Twitter de susținătorii teoriilor conspirației. Concomitent, medicii și personalul de terapie intensivă se simt atacați pe nedrept”, relatează Euronews.
Asistentul de terapie intensivă, Ricardo Lange, care a vorbit cu ministrul Sănătății, Jens Spahn, la conferința de presă, se pronunță, de asemenea, împotriva tezei lansate in studiu.
„În #Welt, astăzi, a trebuit să citesc că în unitatea de terapie intensivă erau probabil pacienți cu COVID-19 care nu ar fi trebuit să fie acolo. Nu știu prea multe despre statistici, dar știu când un pacient este în terapie intensivă. Nu a fost nimeni la noi in mod ne-necesar!”
O utilizatoare de Twitter scrie că discuția sub hashtagul #DiviGate este „o palmă” pentru cei care lucrează în unități de terapie intensivă – și că ea ar prefera ca aceștia să bată iarăși din palme pe balcon.
