Ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a murit marți, la vârsta de 91 de ani, în Rusia.
Reagan si Gorbaciov semnand INFTFoto: Wikimedia Commons
Laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1990 pentru rolul său de a pune capăt confruntării Est-Vest din secolul trecut, Mihail Gorbaciov și-a petrecut ultimii 20 de ani pe marginea politicii, dar și-a făcut auzită vocea în mod regulat, îngrijorat de noile tensiuni cu Washingtonul, potrivit AFP.
El a cerut în mod regulat Kremlinului și Casei Albe să discute, să se întâlnească și să ajungă la un acord pentru a asigura securitatea globală și pentru a-și reduce arsenalele, așa cum a făcut în anii 1980 cu președintele american de atunci, Ronald Reagan.
Mihail Gorbaciov a fost ultimul lider supraviețuitor al epocii Războiului Rece, o perioadă ale cărei ecouri sunt deosebit de puternice după ofensiva pe scară largă a actualului președinte rus Vladimir Putin în Ucraina, lansată la 24 februarie.
Înainte de moartea sa, Mihail Gorbaciov nu vorbise în public despre acest conflict de o violență nemaiîntâlnită în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, denunțat în Occident ca o revenire a imperialismului rusesc.
În ultimele săptămâni, presa rusă a menționat problemele de sănătate recurente ale fostului lider.
Foarte respectat în străinătate, Gorbaciov a fost lăudat cu regularitate de personalități din întreaga lume, cum a fost cazul în martie 2021, cu ocazia împlinirii a 90 de ani, când președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel s-au gândit să-l felicite.
Controversat în Rusia, respectat în străinătate
În Rusia, pe de altă parte, de la prăbușirea URSS în 1991, el a rămas o figură ambivalentă.
Deși a fost cel care a dat o șansă libertății de exprimare, pentru mulți a fost responsabil pentru destrămarea unei superputeri și pentru anii teribili de șoc economic care au urmat – o umilință.
În perioada în care a fost la putere, între 1985 și 1991, Mihail Gorbaciov a condus importante reforme democratice, cunoscute sub numele de „perestroika” (restructurare) și „glasnost” (transparență), care l-au făcut extrem de popular în Occident.
În 1990, a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru „încheierea pașnică a Războiului Rece”. El a fost, de asemenea, omul care a ordonat încheierea dezastruoasei campanii militare sovietice din Afganistan și a permis căderea Zidului Berlinului.
Moștenire sa în Rusia / Relațiile cu liderii de la Kremlin
Anii care au urmat destrămării URSS rămân traumatizanți pentru mulți ruși, care au fost aruncați în sărăcie cruntă, haos politic și un război sângeros în Cecenia.
Odată cu venirea la putere, în 2000, a lui Vladimir Putin, care a declarat că a considerat dispariția URSS drept „cea mai mare catastrofă geopolitică” a secolului XX, statul asigură revenirea puterii rusești pe scena internațională.
Pentru Mihail Gorbaciov, relațiile cu noii stăpâni ai Kremlinului au fost întotdeauna complexe, fie că a fost vorba de primul președinte rus Boris Elțîn (1991-1999), dușmanul său de moarte, sau de Vladimir Putin, pe care l-a criticat, dar a văzut în el o oportunitate pentru o dezvoltare stabilă a Rusiei.
După o scurtă încercare eșuată de a reveni în politică în anii 1990, Gorbaciov s-a dedicat în întregime proiectelor educaționale și umanitare. De asemenea, a fost un susținător timpuriu al principalului ziar de opoziție din Rusia, Novaya Gazeta.
Născut în sud-vestul Rusiei în 1931, Mihail Gorbaciov a petrecut o parte din pandemia Covid-19 într-un spital rusesc, spunând că, la fel ca mulți dintre compatrioții săi, era „obosit de toate”.
