Criteriul National

Prăbuşirea duminică a guvernului afgan şi a armatei sale finanţate de Washington, fuga în străinătate a preşedintelui Ashraf Ghani, „baletul” elicopterelor pentru a evacua personalul ambasadei americane: aceste fapte istorice riscă să cântărească mai mult decât asigurările date de executivul american condus de Joe Biden privind o misiune „de succes” în Afganistan.

Unii se tem deja, aşa cum este cazul reprezentantei republicane din Congres Liz Cheney, că acest dezastru va submina acţiunea Washingtonului în anumite regiuni din străinătate, Statele Unite nemaiinspirând aceeaşi teamă adversarilor lor.

„Nu există nicio scuză. Este o catastrofă. Şi aceasta are consecinţe nu doar pentru Afganistan, nu doar pentru războiul împotriva terorismului ci, la nivel global, pentru rolul Americii în lume”, a afirmat Liz Cheney duminică.

Eşecul american înseamnă „că rivalii Americii ştiu că ne pot ameninţa, iar aliaţii noştri se întreabă în această dimineaţă dacă pot conta pe noi pentru ceva”, s-a plâns aleasa republicană.

„Va încuraja o diplomaţie a vicleniei”

Husain Haqqani, fost ambasador pakistanez la Washington, confirmă această evaluare: „Credibilitatea Americii ca aliat este erodată din cauza modului în care guvernul afgan a fost abandonat în timpul discuţiilor de la Doha”, o referire la întâlnirile internaţionale care au avut loc în Qatar, dar care nu s-au soldat cu rezultate.

În opinia diplomatului pakistanez, în prezent expert la Institutul Hudson, modul în care talibanii „i-au jucat” pe delegaţii americani la aceste întâlniri „va încuraja alte (ţări) să practice o diplomaţie a vicleniei”.

„Nu este în interesul nostru naţional”

În apărarea sa, administraţia Biden ar putea susţine că acordul de la Doha a fost negociat sub fostul preşedinte Donald Trump şi că majoritatea americanilor se opun „războaielor nesfârşite”.

„Nu este Saigon”, a declarat duminică secretarul de stat american Antony Blinken. „Am sosit în Afganistan în urmă cu 20 de ani cu o misiune şi misiunea a fost aceea de a regla conturile cu cei care ne-au atacat pe 11 septembrie. Am îndeplinit această misiune”, a adăugat şeful diplomaţiei americane.

A rămâne însă în Afganistan la nesfârşit „nu este în interesul nostru naţional”, a adăugat el, reamintind că acum SUA doresc să îşi reorienteze atenţia şi mijloacele pentru a contracara politica agresivă a Chinei în Pacific.

„Competitorii noştri strategici nu ar dori nimic mai mult decât să ne vadă blocaţi în Afganistan încă 5, 10 sau 20 de ani”, a spus Blinken.

Foto: Brendan Smialowski / AFP / Profimedia

China, considerată rivalul său numărul unu de către Washington, a început deja să exploateze situaţia, printr-o analiză publicată de cotidianul de stat Global Times. Potrivit acestui ziar cunoscut pentru tonul său naţionalist, ce se întâmplă în Afganistan ilustrează faptul că Statele Unite sunt „un actor lipsit de încredere, care îşi abandonează întotdeauna partenerii şi aliaţii pentru a-şi urmări propriile interese”.

Richard Fontaine, expert al Centrului pentru o nouă securitate americană, consideră totuşi că ar fi simplist să deducem că această înfrângere afgană ar putea încuraja Beijingul să intervină împotriva Taiwanului, insulă despre care regimul de la Beijing consideră că îi aparţine, dar a cărei apărare este asigurată de echipamente militare americane.

Dimpotrivă, crede acest expert, retragerea din Afganistan ar putea fi privită de China ca o ilustrare a fermităţii cu care Washingtonul intenţionează acum să se reorienteze spre Pacific.

Fontaine observă, de asemenea, că justificarea reorientării americane ar putea risca să nu se dovedească prea valoroasă în cazul în care vor fi reluate atentate puse la cale din Afganistan, în condiţiile în care talibanii n-au rupt niciodată în mod clar relaţiile cu Al-Qaida.