Skopje a ajuns la un acord „istoric” cu Grecia în 2018, acceptând să adauge termenul geografic „Nord” la numele ţării pentru a pune capăt unei îndelungate dispute cu ţara vecină. Gordana Siljanovska-Davkova, prima femeie preşedinte al Macedoniei de Nord, a refuzat să pronunţe noul nume al ţării, folosit de la un acord încheiat în 2018 cu Grecia, atunci când a depus duminică jurământul, relatează AFP.
Gordana Siljanovska-Davkova, presedinta Macedoniei de NordFoto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia
„Jur că voi exercita funcţia de preşedinte al Macedoniei în mod conştiincios şi responsabil, că voi respecta Constituţia şi legile şi că voi proteja suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Macedoniei”, a spus Gordana Siljanovska-Davkova în faţa parlamentarilor şi a invitaţilor la ceremonie.
În textul oficial, pe care ea în mod normal îl repeta, este folosit numele constituţional al Macedoniei de Nord, a constatat un jurnalist AFP.
Candidată a dreptei naţionaliste, Gordana Siljanovska-Davkova a fost aleasă la 8 mai pentru un mandat de cinci ani, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, învingându-l pe şeful social-democrat al statului, demisionar, Stevo Pendarovski, cu 65% din voturi. Ea este prima femeie care ocupă această funcţie de când această mică ţară din Balcani şi-a declarat independenţa în 1991.
O dispută de lungă durată
Profesoara universitară pensionată, care a împlinit sâmbătă 71 de ani, a promis că va fi preşedinta „tuturor cetăţenilor” şi a făcut apel la „unitate” în ţară.
Skopje a ajuns la un acord „istoric” cu Grecia în 2018, acceptând să adauge referinţa geografică ” de Nord” la numele ţării, pentru a pune capăt unei îndelungate duşmănii cu vecinul său, care bloca din acest motiv aderarea sa la NATO şi negocierile de aderare la Uniunea Europeană (UE). Ţara a devenit membră a NATO în 2020.
Partidul naţionalist de dreapta VMRO-DMPNE, al cărui candidat la aceste alegeri a fost Gordana Siljanovska-Davkova, s-a opus acestui acord cu Grecia.
VMRO-DMPNE a ieşit pe primul loc la alegerile parlamentare, care au avut loc tot la 8 mai, obţinând 58 din cele 120 de locuri în parlament, învingând Uniunea Social-Democrată (SDSM), care se află la putere din 2017. Revenirea la putere a opoziţiei de dreapta în această ţară săracă din Balcani, cu 1,8 milioane de locuitori, este de natură să reaprindă tensiunile cu Grecia, dar şi cu Bulgaria, care îşi stabileşte propriile condiţii pentru a avansa negocierile de aderare a Macedoniei de Nord la UE. (news.ro)
