Asociația Investitorilor de Real Estate din România (AREI) evidențiază faptul că adoptarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), în forma actuală, poate încălca dreptul la proprietate privată când vine vorba despre spațiile verzi.
Codul urbanismului, în dezbatereFoto: AREI
Recomandările OMS și ale Uniunii Europene
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă ca locuitorii din mediul urban să aibă acces la cel puțin 0,5-1 hectar de spațiu verde public pe o rază de 300 de metri de la domiciliu. Mai precis, este nevoie de un nivel de minimum 50 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, pentru ca un oraș să poată fi considerat rezilient la schimbările climatice și la creșterea excesivă a temperaturilor.
Pe de altă parte, standardele actuale ale Uniunii Europene prevăd că suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor trebuie să fie de minimum 26 de metri pătraţi. În 2022, zonele verzi accesibile publicului au reprezentat o proporție relativ mică în totalul spațiilor verzi, estimată la doar 3% din suprafața totală a orașelor. Acest lucru variază, însă, de la un oraș european la altul, în orașe ca Geneva (Elveția), Haga (Olanda) și Pamplona/Iruña (Spania), spațiile verzi accesibile reprezintând peste 15% din suprafața urbană.
Situația spațiilor verzi în marile orașe ale României
Unde se află Bucureștiul în peisajul urban din UE? În București, la ora actuală, există 23,84 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor și 8,2 metri pătrați de parcuri pe cap de locuitor, potrivit datelor oficiale comunicate de Primăria Municipiului București.
Totodată, conform cifrelor publicate de Institutul Național de Statistică în 2023, în București sunt disponibile, în total, 4.506 hectare de spațiu verde, aceeași cifră ca în 2022, ceea ce înseamnă o medie de 20,8 mp pe cap de locuitor. Lângă Capitală există însă două orașe – Buftea și Voluntari – unde suprafața verde pe cap de locuitor este de până la 29 de ori mai mare. Însă și aici suprafața spațiului verde este în scădere de la un an la altul. La nivel național, Capitala este „codașă”, fie că luăm în calcul 23,84 metri pătrați sau 20,8 metri pătrați. Comparativ cu Bucureștiul, Cluj-Napoca înregistrează 28,64 mp spațiu verde/cap de locuitor, Timișoara numără 41,82 mp spațiu verde/cap de locuitor, Iași – 26,15 mp spațiu verde/cap de locuitor, Oradea – 27,56 mp spațiu verde/cap de locuitor, în timp ce Brașov este considerat, în prezent, cel mai verde oraș din țară – 118,54 mp spațiu verde/cap de locuitor.
În eventualitatea în care CATUC se va adopta în forma actuală, va exista mai mult spațiu verde pe hârtie și mult mai puțin în realitate.
Verde public sau verde privat?
„Industria imobiliară își dorește protejarea spațiilor verzi și creșterea numărului lor. Însă actuala formă a CATUC conține prevederi care generează un risc foarte important – dacă este adoptat așa cum e acum, se poate ajunge la situația în care autoritățile publice locale să poată declara prin PUG drept spații verzi terenuri aflate în proprietate privată deținute de persoane fizice și juridice. Recomandările* propuse de AREI pot preveni astfel de situații. E nevoie să se precizeze în textul codului: «spațiile verzi aflate în proprietatea publică»”, a declarat Robert Ioniță, membru AREI și General Counsel al NEPI Rockcastle Group. Membrii AREI precizează că declararea unui teren construibil ca spațiu verde, aflat în proprietate privată, se poate face doar prin parcurgerea procedurii de expropriere; este neconstituțional ca această prevedere din CATUC să eludeze un mecanism consacrat și clar aplicabil (cel al exproprierii).
„Dacă s-ar aproba Codul în forma actuală se poate ajunge la un abuz, la o expropriere, la o lipsă de proprietate atâta timp cât un spațiu privat s-ar declara spațiu verde. Sigur că se poate declara un spațiu privat verde, dacă aceasta este viziunea municipalității, dar numai printr-o expropriere și printr-o viziune justă. Ar fi un abuz să declari curtea unui om, pe care o folosește pentru construirea unei case, ca fiind spațiu verde”, a punctat și Geo Mărgescu, membru în Consiliul Director AREI și Co-fondator & CEO Forte Partners.
Asociația Investitorilor de Real Estate din România atrage atenția asupra unui dezechilibru existent: „În lipsa exproprierii (singura modalitate prin care un teren proprietate privată se transformă în teren proprietate publică), nimeni nu se poate aștepta ca proprietarii privați să amenajeze ei înșiși spațiile verzi, în timp ce autoritățile publice dețin vaste terenuri care stau abandonate de 30 de ani (necurățate, neecologizate)”.
De asemenea, reprezentanții asociației subliniază că simpla declarare a unei proprietăți private construibile ca spațiu verde nu va ajuta la crearea de spații verzi”: “În PUG există suprafețe extinse de teren declarate ca spații verzi doar în teorie, care nu au fost amenajate și au rămas așa timp de 20 de ani. Pe de altă parte, există suprafețe semnificative de terenuri deținute de administrațiile publice sau statul român care ar putea fi amenajate ca spații verzi, dar care sunt abandonate de 30 de ani, de exemplu terenurile din proiectul Esplanada – Cartierul Justiției).”
* Nota bene: Dreptul de a formula/depune amendamente revine exclusiv autorităților cu putere de legiferare și, respectiv, exponenților acestora. Dacă este să ne referim la Parlament de exemplu, atunci este atributul exclusiv al deputaților/senatorilor. Ceilalți actori implicați în procesul de consultare publică – asociații de profil, societate civilă, etc., pot veni cu recomandări/propuneri/comentarii, de aceea și utilizăm anume acest termen de recomandări. De altfel, deputații/senatorii sunt foarte sensibili la acest aspect și punctează întotdeauna că prerogativa de a veni cu amendamente le aparține lor, conform normelor legislative.
Articol susținut de AREI
