Bulgaria: Oamenii de ştiinţă au identificat 26 de specii invazive în Marea Neagră

august 26

15:20 2023

Printeaza

👤de Criteriul.ro

Conform ultimelor date ştiinţifice, au fost identificate 26 de specii invazive în Marea Neagră, relatează agenția bulgară de presă BTA. Nouă dintre ele sunt crustacee şi restul fac parte din zoobentos, a declarat Prof. Valentina Todorova de la Institutul de Oceanologie din cadrul Academiei Bulgare de Ştiinţe, care alături de Prof. Asoc. Kremena Stefanova a prezentat un raport cu privire la starea ecosistemului marin de-a lungul coastei bulgare.

Rapana venosaFoto: Andrey Nekrasov / Zuma Press / Profimedia

Speciile invazive pot reprezenta un risc pentru biodiversitate, a mai susţinut Todorova. Ea a amintit că estimările prezenţei lor în habitatul marin de-a lungul anilor variază între 41 şi 293 de specii. Însă, conform ultimelor date, numărul speciilor marine invazive din zona de coastă a Bulgariei la Marea Neagră este de 26.

Două dintre speciile invazive au un impact puternic asupra biodiversităţii locale şi a lanţului trofic din Marea Neagră – Rapana venosa (rapana cu venatură) şi Mnemiopsis leidyi (specie de meduză).

Melcul marin rapana a fost introdus în Marea Neagră în anii 1940. În aproximativ 15 ani această specie de moluscă prădătoare a devenit foarte răspândită de-a lungul coastei. Apariţia acestor melci este corelată cu dispariţia stridiilor comestibile şi cu declinul puternic al populaţiilor de urechi de mare negre (abalone – specie de melci marini) şi de scoici. În prezent, distribuţia rapanelor de-a lungul coastei bulgare este limitată până la adâncimea de aproximativ 45 de metri, cu cea mai abundentă populaţie între adâncimile de 10 şi 20 de metri.

Specia de meduză carnivoră Mnemiopsis leydi, care se hrăneşte cu zooplankton, a fost indentificată pentru prima oară (în Marea Neagră n.r.) la începutul anilor 1980. Această specie este foarte adaptabilă, stabilind populaţii numeroase, şi are un impact în special asupra speciilor de peşti care se hrănesc cu zooplankton, cu care intră în competiţie pentru hrană. După anul 1995, o altă specie de meduze ctenophore, Beroe ovata, de asemenea carnivoră, a fost introdusă (în Marea Neagră n.r.). Alte specii străine de zooplankton au fost identificate în Marea Neagră, însă acestea pot fi considerate drept resursă de hrană pentru unele specii de peşti. (Sursa: Agerpres)

Articole similare

Scroll Back To Top

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

Criteriul National