NATO va monitoriza cerul deasupra Republicii Moldova în timp ce aproape 50 de lideri europeni participă la un summit în apropierea granițelor Ucrainei pentru a-și arăta sprijinul pentru ambele țări, în timp ce Kievul pregătește o contraofensivă împotriva invaziei Rusiei, informează Reuters.
Avion AWACS al NATOFoto: NATO
Întâlnirea celor 27 de state membre ale UE și a altor 20 de țări europene la un castel aflat în adâncul ținutului viticol moldovenesc, la doar 20 km de teritoriul ucrainean, reprezintă o provocare de securitate și organizatorică pentru o țară de 2,5 milioane de locuitori situată între Ucraina și România, stat membru NATO, notează Reuters.
Avioanele de supraveghere ale Sistemului NATO de avertizare și control aerian (AWACS) vor supraveghea cerul deasupra locului de desfășurare a summitului până vineri, a precizat alianța militară într-un comunicat.
AWACS pe cerul Moldovei în timpul summit-ului de la Bulboaca
Resturi de rachete provenite din războiul din Ucraina au fost găsite în Moldova de mai multe ori de la invadarea Rusiei în urmă cu 15 luni.
„NATO AWACS pot detecta avioane, rachete și drone la sute de kilometri distanță, ceea ce le face o importantă capacitate de avertizare timpurie”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu.
În condițiile în care Kievul se pregătește pentru o contraofensivă folosind arme occidentale achiziționate recent pentru a încerca să recucerească teritoriul invadat de ruși, o mare parte din atenția summitului se va concentra pe Ucraina.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski participă la summit.
„Prezența acestor lideri în țara noastră este un mesaj clar că Moldova nu este singură și nici vecina noastră Ucraina, care de un an și trei luni se opune invaziei barbare a Rusiei”, a declarat presei președintele Maia Sandu, alături de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Tensiunile din Kosovo, abordate la summit
UE intenționează, de asemenea, să folosească summitul pentru a aborda tensiunile din nordul Kosovo între majoritatea etnică albaneză aflată la putere și minoritatea sârbă, care s-au transformat în violențe în ultimele zile, ceea ce a determinat NATO să desfășoare încă 700 de forțe de menținere a păcii în zonă.
Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat că l-a îndemnat miercuri, în Slovacia, pe prim-ministrul kosovar Albin Kurti să dezamorseze criza și că speră să transmită același mesaj președintelui sârb Aleksandar Vucic, în Republica Moldova.
„Trebuie să dezamorsăm situația”, a declarat Borrell reporterilor la Chișinău, miercuri seara.
„Am mers prea departe și nivelurile de violență la care am asistat la începutul acestei săptămâni trebuie să înceteze imediat. În caz contrar, situația poate deveni foarte periculoasă”.
Summitul va aborda, de asemenea, o serie de chestiuni strategice, de la energie la securitate cibernetică și migrație.
De asemenea, va oferi ocazia de a aborda alte tensiuni din Europa, inclusiv între Azerbaidjan și Armenia, ai căror lideri vor purta discuții cu președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și cu oficiali ai UE.
Moldova vrea în UE
Republica Moldova, la fel ca Ucraina, a depus cererea de aderare la UE anul trecut, la scurt timp după invazia rusă, iar Chișinăul intenționează să folosească summitul pentru a prezenta reformele și pentru a-i convinge pe lideri să deschidă cât mai curând posibil negocierile de aderare.
Moldova a primit mai mulți refugiați ucraineni pe cap de locuitor decât orice altă țară, exact în momentul în care prețurile la alimente și energie au crescut vertiginos ca urmare a conflictului.
Guvernul de la Chișinău a acuzat Rusia că încearcă să destabilizeze țara majoritar românofonă prin influența sa asupra mișcării separatiste din regiunea Transnistria, majoritar rusofonă.
