Salvarea în sud-vestul Madagascarului a unei fetiţe cu albinism, în vârstă de patru ani, în august 2022, a adus în atenţia presei din ţara insulară o poveste care trece în mare măsură neobservată: un val misterios de răpiri şi crime care vizează persoanele cu albinism, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.
Fetita cu albinism in AfricaFoto: Feije Riemersma / Alamy / Profimedia Images
Autorităţile au găsit-o pe Eliane – aşa se numeşte fetiţa – în Toliara, un cartier aflat la sute de kilometri de satul ei natal. Consătenii copilei au sărbătorit întoarcerea ei. Acum, Eliane s-a întors la o viaţă normală lângă părinţii ei, dar nu toate răpirile de persoane cu albinism din Madagascar au un final fericit, scrie EFE.
Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) a tras un semnal de alarmă în urmă cu un an, când a remarcat o creştere a numărului de răpiri şi atacuri împotriva albinoşilor malgaşi. Cu acel prilej, UNICEF a îndemnat autorităţile să ia „măsuri imediate” pentru „a proteja persoanele cu albinism”.
Dar în Madagascar aceasta este o problemă spinoasă, cu multe întrebări fără răspuns. Nici măcar motivul acestor atacuri nu este prea bine cunoscut.
Legende urbane şi vrăjitorie în Africa
Cel mai adesea, informaţiile despre răpiri de persoane cu albinism nu ajung la autorităţi sau în presa locală. Potrivit ONU, forţele de securitate din Madagascar au înregistrat din 2020 până la jumătatea lui 2022 cel puţin 45 de atacuri împotriva persoanelor cu albinism, inclusiv răpiri, mutilări şi crime.
Aproape toate victimele erau copii.
Tendinţele sunt şi mai îngrijorătoare: atacurile din 2022 s-au dublat faţă de 2021.
„Nu avem o cifră oficială pentru că aproape toate cazurile au loc în zone rurale izolate şi de obicei victimele nu le denunţă”, a declarat pentru EFE directorul general al Poliţiei pentru regiunea Atsimo-Andrefana (sud-vest), Willy Martial Ranoarison, unde au fost detectate mai multe răpiri de persoane cu albinism, o afecţiune genetică ereditară, caracterizată prin producerea unei cantităţi foarte mici de melanină sau chiar prin absenţa acestui pigment la nivelul tegumentului, al părului şi al ochilor.
Este o problemă care, în ciuda gravităţii ei, trece neobservată. Din acest motiv, un grup al societăţii civile locale a decis să ia măsuri.
„Investigaţiile noastre ne-au permis să descoperim că albinoşii sunt răpiţi din motive mistice”, a declarat pentru EFE preşedintele organizaţiilor societăţii civile din Atsimo-Andrefana pentru persoanele cu dizabilităţi, Patrick Ramarson.
„Conform legendelor urbane, ochii oamenilor albinoşi intensifică efectul talismanelor purtate de hoţi, permiţându-le să treacă prin faţa poliţiştilor fără a fi văzuţi. Astfel, răpitorii îşi vând victimele altor infractori”, adaugă el.
Întrebat despre aceste constatări, Ranoarison, directorul general al Poliţiei din regiune, respinge acuzaţiile potrivit cărora ar exista o reţea specializată în răpirea persoanelor cu albinism. În plus, poliţistul indică faptul că mulţi răpitori decid să-şi elibereze ostaticii pentru că, de multe ori, nu găsesc posibili cumpărători.
Femeie căutând apă în Africa (FOTO: Eye Ubiquitous / Alamy / Profimedia Images)
Sărăcia, „aliment” pentru criminalitate în Madagascar
Calmul poliţiştilor face un contrast puternic cu gravitatea problemei pe care o descriu organizaţiile locale şi rapoartele ONU. Acest val de atacuri a atins o asemenea dimensiune încât „persoanele cu albinism din cele mai îndepărtate zone din sudul Madagascarului trăiesc într-o frică permanentă”, a declarat experta ONU pentru drepturile persoanelor cu albinism, Muluka-Anne Miti-Drummond, care a vizitat ţara anul trecut, în septembrie.
Cercetătoarea a confirmat constatările făcute de societatea civilă din Atsimo-Andrefana.
„Credinţele false, miturile şi superstiţiile că ochii persoanelor cu albinism pot aduce noroc şi bogăţie au declanşat numeroase atacuri, în special îndreptate împotriva copiilor din sudul malgaş, unde sărăcia este generalizată”, a remarcat Muti-Drummond.
Iar toate acestea se întâmplă într-un context de criză pentru mulţi malgaşi, după ce o secetă intensă şi mai multe cicloane au distrus mijloacele de trai a milioane de oameni din sudul ţării. La începutul anului 2021, peste 1,4 milioane de oameni din sudul Madagascarului sufereau de foame din cauza deficitului de apă, a avertizat la acea vreme Programul Alimentar Mondial al ONU (FAO).
Fără ploaie şi fără sisteme moderne de irigaţii, eforturile fermierilor au fost în zadar, în timp ce crescătorii de vite au pierdut multe animale din cauza lipsei păşunilor verzi sau a jgheaburilor unde să se adape vitele.
„Sărăcia este un teren propice pentru propagarea credinţelor periculoase, precum şi pentru atacuri şi alte practici dăunătoare în speranţa de a câştiga bogăţie”, a spus Muti-Drummond.
Apel la protejarea persoanelor cu albinism
ONU şi grupurile societăţii civile sunt de acord asupra necesităţii de a acţiona rapid.
„Fie că este vorba despre persoane cu albinism sau despre persoane cu dizabilităţi, guvernul nu face suficient. Persoanele cu albinism continuă să fie victime şi nu s-a făcut nimic pentru a le garanta protecţia”’, conchide Ramarson.
Madagascar nu este singura ţară din Africa sub-sahariană în care albinoşii sunt persecutaţi.
Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a primit plângeri din cel puţin 28 de ţări, dar recunoaşte că nu are suficiente date pentru a stabili amploarea fenomenului.
În faţa acestei situaţii, albinoşii nu au stat cu braţele încrucişate şi, pe tot continentul, din Liberia până în Tanzania, au creat organizaţii pentru a-şi apăra drepturile.
