Migranții care traversează ilegal pe ruta Balcanică spre Europa Centrală și de Vest s-au înjumătățit în ianuarie față de nivelurile din luna decembrie. Acest lucru a fost anunțat de comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European. Numărul mare de treceri ilegale este menționat de Austria drept motiv pentru veto-ul său asupra candidaturilor Bulgariei și României pentru Schengen, scrie Dnevnik.
Migranti la granita dintre Serbia si UngariaFoto: Betaphoto / Sipa Press / Profimedia Images
Una dintre temele cu cele mai multe șanse de a întruni un acord la viitorul Consiliu European vizează creșterea returnărilor în țările de origine ale migranților ale căror cereri de azil au fost respinse în UE. Este de așteptat ca un mare accent să se pună pe controlul frontierelor externe ale UE, mai ales că în legătură cu această problemă nu există obiecții serioase în rândul celor „27”, scrie To Vima, citat de Rador.
În condițiile în care se preconizează că Europa se va confrunta în această primăvară cu cele mai mari fluxuri de migranți din 2015 încoace, migrația se află pe agenda summitului celor „27” ce se va desfășura joi și vineri la Bruxelles.
Într-o încercare de a „scoate” migrația din blocajul în care se află la nivelul UE, președinta Comisiei Europene a trimis propuneri celor „27” de state membre pentru a vedea dacă se poate ajunge la un acord pe probleme concrete având în vedere că Pactul european privind migrația și azilul este încă departe de a deveni realitate.
Pentru a avea mai multe șanse de succes, propunerile Ursulei von der Leyen către cele 27 de guverne se concentrează pe măsuri care vor limita migrația – cu care majoritatea statelor membre sunt de acord – și nu pe cele care stârnesc reacții puternice și impun solidaritate între statele membre, cum ar fi distribuirea solicitanților de azil în întreaga UE pentru ca țările din prima linie să nu suporte întreaga povară.
Potrivit raționamentului Comisiei, măsurile propuse pot fi implementate imediat, urmând ca, între timp, eforturile pentru un sistem european comun de azil și migrație să continue, în speranța că acest lucru va fi realizat până în primăvara anului 2024, înainte de următoarele alegeri europene.
Creșterea returnărilor
Una dintre temele cu cele mai multe șanse de a întruni un acord la viitorul Consiliu European vizează creșterea returnărilor în țările de origine ale migranților ale căror cereri de azil au fost respinse în UE.
Propunerea Comisiei este ca Bruxelles-ul să folosească toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a face presiuni asupra țărilor terțe pentru a-și prelua cetățenii care nu au fost recunoscuți ca refugiați în cadrul UE, aceste presiuni vizând finanțarea europeană, comerțul și vizele.
Potrivit unor scurgeri de informații din scrisoarea lui von der Leyen către cele 27 de state membre, Comisia sugerează anumite țări terțe care ar putea fi presate mai eficient.
Este de așteptat ca un mare accent să se pună pe controlul frontierelor externe ale UE, mai ales că în legătură cu această problemă nu există obiecții serioase în rândul celor „27”.
Edificator pentru consensul mai larg cu privire la această problemă este faptul că chiar și în Parlamentul European, de obicei „mai blând” în comparație cu Consiliul European al șefilor de stat și de guvern, care este mai „dur”, au existat mulți deputați europeni care au cerut o protejare mai eficientă a frontierelor, în cadrul dezbaterilor care au urmat după discursul lui von der Leyen pe tema migrației în plenul parlamentului, miercurea trecută.
Una dintre cele mai spinoase „probleme” în întărirea protecției frontierelor externe o reprezintă finanțarea construcției gardurilor de la graniță. Comisia Europeană refuză să finanțeze gardurile din fonduri europene, dar vocile care solicită acest lucru se înmulțesc.
De exemplu, cancelarul austriac Karl Nehammer a cerut ca UE să finanțeze un gard de 2 miliarde de euro de-a lungul graniței dintre Bulgaria și Turcia.
Atena, care a anunțat extinderea gardului din zona Evros, se declară în favoarea finanțării gardurilor de către UE. Von der Leyen se opune gardurilor pe motiv că acestea sunt în contradicție cu valorile europene, dar președintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut public Comisiei Europene să le finanțeze.
Rute noi
Creșterea fluxurilor migratorii îi îngrijorează pe europeni. Potrivit Frontex, peste 330.000 de sosiri ilegale au fost înregistrate în UE anul trecut, ceea ce reprezintă o creștere cu 100.000 față de 2021.
În același timp, traficanții deschid noi rute pentru a ocoli obstacolele. În ultima vreme se încearcă deschiderea unui coridor de la Casablanca, din Maroc, care se află la 300 km de țărmurile Mediteranei.
Marocul nu permite persoanelor care au profil de migranți din Africa subsahariană nici măcar să se îmbarce în autobuze pentru a se apropia de enclavele spaniole Ceuta și Melilla din nord. Drept urmare, mii de potențiali migranți spre Europa din Ciad, Mali, Sudan și alte țări africane ajung în Casablanca.
Acolo trăiesc cum pot pe străzi sau în clădiri abandonate fără nicio perspectivă, reprezentând o „piață” atractivă pentru traficanți. După incidentele de la gardul care desparte Marocul de Melilla în iunie anul trecut, în urma cărora 23 de persoane au fost ucise, Marocul a desființat așezările africane improvizate din zonă și le-a mutat mai la sud, spre Casablanca.
Potrivit autorităților marocane, din 2020 până în 2022, peste 170.000 de migranți ilegali au fost arestați în țară și au fost destructurate peste 910 rețele de traficanți.
Marocul este interesat să convingă Bruxelles-ul de contribuția sa la combaterea migrației ilegale către Europa, deoarece UE are în plan să plătească acestei țări africane 500 de milioane de euro pentru perioada 2021-2027.
