Barbados vrea despăgubiri de la actorul Benedict Cumberbatch, ai căror strămoși au avut sclavi pe o plantație de trestie de zahăr

ianuarie 02

12:50 2023

Printeaza

👤de Criteriul.ro

Actorul britanic Benedict Cumberbatch, ai cărui strămoşi au deţinut o plantaţie de trestie de zahăr în secolul al XVIII-lea, este vizat de guvernul insulei Barbados care ar putea să-i ceară despăgubiri.

Benedict Cumberbatch și Sophie HunterFoto: DreamsTime / Starstock

Guvernul insulei Barbados, care nu se mai află sub coroana britanică, duce o campanie pentru a obţine despăgubiri de la moştenitorii celor care deţineau sclavi. Familia actorului britanic Benedict Cumberbatch, ai cărui strămoşi au fost proprietari de sclavi, ar fi astfel vizată.

David Comissiong, vicepreşedintele Comisiei naţionale pentru reparaţii, a indicat pentru Daily Telegraph că se află în „stadiile incipiente” ale procesului de revendicare a despăgubirilor şi că nu a făcut încă lumină asupra acestei chestiuni.

David Denny, secretarul general al Mişcării Caraibe pentru Pace şi Integrare, a declarat că „orice descendent al proprietarilor albi de plantaţii care a beneficiat de pe urma sclavie ar trebui să fie rugaţi să plătească despăgubiri, inclusiv familia Cumberbatch”.

Benedict Cumberbatch a jucat rolul unui proprietar de sclavi

Plantaţia Cleland, deţinută de strămoşii actorului, avea în epocă 250 de sclavi. Când sclavia a fost abolită în 1833, proprietarii britanici de plantaţii au fost compensaţi de guvernul britanic pentru pierderea sclavilor lor.

Strămoşii lui Benedict Cumberbatch au primit astfel 6.000 de lire sterline, ceea ce reprezintă astăzi 3,6 milioane de lire sterline (circa 4 milioane de euro).

Benedict Cumberbatch nu a ascuns niciodată trecutul familiei sale. Într-un interviu din 2007, amintit în 2014 de The New York Times, el a spus că mama lui l-a îndemnat să nu-şi folosească numele adevărat într-un cadru profesional, ca să nu devină ţinta proceselor în despăgubiri aduse de descendenţii sclavilor.

În 2013, Benedict Cumberbatch a jucat rolul unui proprietar de sclavi în filmul lui Steve McQueen „12 Years a Slave”. El a jucat şi rolul unui premier aboliţionist, britanicul William Pitt cel Tânăr în filmul „Amazing Grace” din 2006.

Barbados, ca şi alte insule din Caraibe, încearcă acum să se împace cu trecutul colonial. Invitat în noiembrie 2021 să asiste la tranziţia Barbadosului către republică, regele Charles III, pe atunci încă Prinţ de Wales, a vorbit despre „atrocitatea îngrozitoare a sclaviei, care ne pătează pentru totdeauna istoria”. (News.ro)

(foto articol: ©Starstock|Dreamstime.com)

Articole similare

Scroll Back To Top

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

Criteriul National