Guvernul Ungariei va menține stabilitatea economică anul viitor și va păstra plafonul pentru facturile la energie ale gospodăriilor, chiar dacă Uniunea Europeană alunecă într-o „criză economică”, a declarat duminică premierul naționalist Viktor Orban, citat de Reuters.
Viktor OrbanFoto: Britta Pedersen / DPA / Profimedia Images
În timp ce țara sa aniversează revolta din 1956 împotriva dominației sovietice, Orban, care a fost reales pentru al patrulea mandat consecutiv la alegerile din aprilie, a declarat că anul viitor va avea mai multe provocări, având în vedere războiul din Ucraina vecină.
„Un război în est și o criză economică în vest”, a declarat Orban în fața susținătorilor din Zalaegerszeg, la aproximativ 200 km vest de Budapesta, adăugând că există „o criză financiară și o recesiune economică în UE”.
Declarațiile sale au fost făcute în timp ce, la Budapesta, profesori și studenți sunt pe cale să organizeze un nou protest împotriva guvernului în cursul zilei.
„În 1956 am învățat că este nevoie de unitate în vremuri dificile… vom păstra stabilitatea economică, toată lumea va avea un loc de muncă, putem ține schema de plafonare a facturilor la energie, iar familiile nu vor fi lăsate singure.”
Criza bate la ușă în Ungaria, guvernul rămâne fără bani
Plafoanele la facturile de gaz și electricitate au fost un punct cheie al politicilor lui Orban, dar costurile schemei au crescut în acest an din cauza scumpirii energiei, punând o povară uriașă pe bugetul de stat.
Guvernul a fost nevoit să elimine plafonul pentru gospodăriile cu consumuri mai mari începând cu 1 august.
Executivul urmează să discute în decembrie modificările la bugetul pentru 2023. Bugetul, aprobat în iulie, prevedea o creștere economică de 4,1% anul viitor, în timp ce inflația era văzută la 5,2% – previziuni devenite între timp depășite de creșterea bruscă, cu două cifre, a prețurilor.
Inflația a depășit 20% în septembrie și este în continuare în creștere, în timp ce avansul economic urmează să încetinească la 1% anul viitor.
Ungaria, care încă importă cea mai mare parte a gazului și petrolului din Rusia, a înregistrat o creștere a prețurilor la energie care i-a mărit deficitul comercial și deficitul de cont curent, despre care banca centrală spune că ar putea ajunge la aproape 8% din PIB în acest an.
Forintul s-a prăbușit până la minime record atât față de euro, cât și față de dolar la începutul acestei luni, forțând banca centrală să majoreze ratele dobânzilor într-o măsură de urgență la 14 octombrie.
