Topirea Groenlandei face inevitabilă creșterea nivelului mării, potrivit unui studiu

august 29

22:53 2022

Printeaza

👤de Criteriul.ro

Chiar dacă încălzirea globală se va opri, topirea calotei glaciare a Groenlandei va duce la o creștere semnificativă a nivelului mării, o predicție „alarmantă” și potențial subestimată, potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature Climate Change, scrie AFP.

GroenlandaFoto: Morten Elm, Dreamstime.com

Glaciologii studiului au constatat că încălzirea actuală, indiferent de orice poluare suplimentară cauzată de combustibilii fosili, va duce la o pierdere de cel puțin 3,3% din volumul stratului de gheață din Groenlanda sau la o creștere de 27,4 centimetri a nivelului mării.

Cercetătorii, deși nu au putut stabili un termen precis, spun că cea mai mare parte a acestei creșteri ar putea avea loc până în 2100. Acest lucru înseamnă că proiecțiile actuale sunt subestimate și că aceste „previziuni alarmante” ar trebui luate în serios.

Aceste estimări reprezintă, de asemenea, o limită inferioară, deoarece nu iau în considerare încălzirea viitoare, a explicat autorul principal Jason Box de la Geological Survey of Denmark and Greenland (GEUS).

„Aceasta este o limită inferioară conservatoare. Dacă clima continuă să se încălzească în jurul Groenlandei, efectul va fi mai mare”, a declarat el pentru AFP. Dacă nivelurile extreme de topire înregistrate în 2012 s-ar repeta în fiecare an, apa ar putea crește cu până la 78 de centimetri, scufundând suprafețe mari de terenuri joase și locuitorii acestora.

În raportul său de referință pentru 2021, Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) a estimat că, în cel mai pesimist scenariu privind emisiile de gaze cu efect de seră, topirea calotei glaciare a Groenlandei ar contribui cu 18 cm la creșterea nivelului mării până în 2100. Cealaltă sursă majoră de creștere a nivelului mării este topirea calotei glaciare din Antarctica.

Pentru Jason Box, unul dintre autorii raportului, ultimele cercetări ale echipei sale sugerează că aceste estimări sunt „prea mici”.

El spune că, în timp ce schimbările climatice creează amenințări mai imediate, cum ar fi insecuritatea alimentară, creșterea accelerată a nivelului mării va deveni, la rândul său, o provocare.

Articole similare

Scroll Back To Top

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

Criteriul National