Noile legi ale justiției, eleborate cu scopul de a îndrepta modificările nocive făcute în guvernarea PSD, vor fi adoptate miercuri de guvern. Premierul Nicolae Ciucă a susținut, la începutul ședinței Executivului, că procesul în care s-a derulat elaborarea acestor legi este „un exemplu de maturitate şi responsabilitate pentru toate instituţiile implicate”, în timp ce ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a vorbit despre „consolidarea independenței justiției” prin noile acte normative. Asociațiile de magistrați, însă, vorbesc despre „compromiterea unor progrese făcute în lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate”.
Catalin PredoiuFoto: Guvern, Facebook
Astfel, Cabinetul Ciucă urmează să adopte astăzi:
Proiectele vor fi trimise apoi Parlamentului pentru adoptare.
Ciucă: Prin aceste legi asigurăm consolidarea Justiției
La începutul ședinței de guvern, premierul Nicolae Ciucă a spus că „procesul în care s-a derulat elaborarea acestui pachet reprezintă un exemplu de maturitate și responsabilitate pentru toate instituțiile implicate”.
„Este un obiectiv pe care noi l-am asumat atât prin PNRR, dar și prin MCV și cred că prin aceste legi asigurăm consolidarea Justiției și garantarea drepturilo și libertăților cetățenilor”, a afirmat Ciucă.
Am urmărit responsabilizarea Justiției în report cu propriile rezultate
La rândul său, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a susținut că prin aceste legi s-a urmărit responsabilizarea justiției, el subliniind că în magistratură se va intra doar prin examen, existând excepții doar acolo unde este un deficit de personal:
- „Într-adevăr legile Justiției sunt fundamentale pentru cariera judecătorilor și procurorilor, funcționalitatea instanțelor și parchetelor, dar și a CSM, garantul independeței Justiției, potrivit Constituției, și după părerea mea cea mai importantă instituție in această constelație de instituții cu atribuții în domeniul justițiar.
- Noi am dorit ca în acest demers să urmărim câteva principii arbitrare, (..,) și anume, în primul rând independența Justiției, independența judecătorilor și a procurorilor.
- Apoi, un alt principiu fundamental reclamat foarte puternic de sistemul judiciar în ultimii ani a fost acela al separării carierelor de judecător și de procuror ținând cont de funcțiunile constituționale ale fiecăreia dintre aceste profesii.
- Un alt principiu urmărit a fost responsabilizarea Justiției în raport cu propriile rezultate și cu propria funcționalitate pentru că aici există în continuare așteptări neîmplinite din partea cetățenilor, a companiilor și chiar a sistemului însuși”.
Predoiu a enumerat prevederi din noile legi „care tind să responsabilizeze acest sistem”.
- „O prevedere care anticipează transferul gestiuniii și responsabilității bugetelor Justiției de către Înalta Curte de Casație și Justiție, un obiectiv cerut constant de către judecători și procurori ca un element de întărire a independenței acestora, dar și un element de responsabilizare în raport de cheltuirea fondurilor publice alocate Justiției. Sigur după aceleași reguili, în coordobnare sub aspect financiar cu Ministerul de Finanțe, dar cu un rol sporit în alocarea resurselor financiare în sistemul judiciar.
- Dacă aceste proiecte vor vedea lumina tiparului Monitorului Oficial, în magistratură se va intra ca regulă doar prin examen. Există o singură excepție cu privire la magistrații pensionați care ar putea fi reîncadrați acolo unde instanțele și parchetele suferă de deficit de personal. Deci o excepție foarte limitată.
- Regula va fi intrarea în magistratură pe bază de examen, și nu pe bază de interviu sau prin alte metode care în ultimii ani au avut un efect nedorit asupra calității actului de justiție, după părerea noastră a Ministerului Justiției, dar și a CSM,
- Prescripția răspunderii disciplinare a crescut de la 2 la 3 ani.
- Am consolidat Inspecția judiciară și am întărit rolul secției pentru procurori a CSM în desemnarea propunerilor pentru funcțiile de procurori de rang înalt în cadrul comisiei care urmează să funcționeze la Minsterul Justiției în acest scop.
„Temerea că aducem atingere caracterului obligatoriu al deciziilor CCR este nejustificată”
Predoiu a mai susținut că prin aceste trei legi „nu s-a adus nicio atingere caracterului obligatoriu al deciziilor CCR” și, de asemenea, „nicio prevedere nu se referă la raporturile României cu Comisia Europeană”:
- ”De asemenea, nicio prevedere din această lege nu se referă la raporturile României cu Comisia Europeană, integrarea euroatalantică face obiectul unor articole din Constituţie şi sunt neatinse (…)
- Această dezbatere a fost utilă, dar temerea că prin aceste legi noi aducem atingere caracterului obligatoriu al deciziilor CCR este, conform textelor, nejustificată”.
Patru probleme majore reclamate de magistrați. Procuror: Reflectă poziția de putere a Ministerului de Interne
Proiectele de modificare a legilor justiției au fost dur criticate de trei asociații de magistrați, care spun că „partenerii europeni sunt înșelați fără nicio reținere de către ministrul Justiției, într-un joc insidios și nesfârșit”, pentru că sunt menținute multe dintre modificările nocive criticate de organismele internaționale în ultimii ani.
Într-o o scrisoare deschisă, Asociația Formului Judecătorilor, Inițiativa pentru Justiție și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor au făcut apel la Comisia Europeană să se implice „pentru a reda speranța magistraților care acționează cu bună-credință că valorile statului de drept nu au dispărut încă în România”.
Procurorul militar Bogdan Pârlog, co-președinte al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, a enumerat, pentru Hotnews.ro, patru principale probleme în noile legi ale justiției, despre care spune că „reflectă poziția de putere a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și a grupului de interese care după revoluție a condus discreționar MAI”.
Principala problemă semnalată este legată de Poliția Judiciară. Mai exact, prin noile modificări dispar reglementările privind detașarea polițiștilor jidiciari în parchete, pentru a lucra la anchete alături de procurori:
- „Indirect, se desființează serviciul tehnic al Ministerului Public, pentru a nu mai putea face interceptări, de exemplu.
- Prin scoaterea Poliției Judiciare din activitatea juridică, se lipsește de continut norma constituțională de reglemantare a rolului oliției Judiciare și se revine la perioada anterioară integrării României în Uniunea Europeană, când Poliția Judiciară era un instrument strict la dispozitia politicului.
- Se încearcă, astfel, lipsirea Parchetullui de mijloacele necesesare efectuării unei anchete eficente.
- Vor să raporteze totul la organizaea Politiei, chiar și pentru admiterea în magistratură să conteze modul de organizare stabilir de MAI”.
O altă problemă reclamată este că se încearcă transformarea procurorului general în „superprocuror”, pentru că acesta va putea infirma soluțiile procurorilor.
Astfel, au fost introduse reglementări care asigură posibilitatea procurorului general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție de a infirma motivat toate măsurile și soluțiile dispuse de procurori (inclusiv de procurorii DNA și DIICOT). „Dacă nu este prevăzut expres altceva, procurorul general poate infirma soluția procurorului de caz”, spune procurorul Bogdan Pîrlog.
O a treia critică este legată de reducerea dintre atribuțiile Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si transferarea acestora către procurorul general în privința delegărilor și detașărilor.
„Se discutase cu asociațiile de magistrați și propunerea noastră, care se regăsea și în forma legilor trimisă Comisiei Europene, era să existe examen scris la Drept penal si la Drept procesual penal pentgru accederea în funcțiile de conducere. Functiile de conducere se obțin, practic, printr-un poces de memorare. De exemplu, eu pentru a obține postul de prim-procuror trebuie să învăț teoriile motivationale de la sfârșitul secolului 19 și până acum”, a afirmat procurorul.
El mai reclamă că prin noile reglementări procurorii șefi ai parcheteor curților de apel și președinții curților de apel vor fi cei care vor controla discreționar promovările pe post și, astfel, „se va întări sistemul clientalar și descentralizarea”: „Se revine de la sistemul de dinainte de legile justiției”.
