Mulți oameni de afaceri și intelectuali au părăsit Rusia după invazia din Ucraina, dar unii au rămas totuși, căznindu-se să-și redefinească viața. Opțiunile lor, extrem de diferite, nu reprezintă o ripostă puternică în fața războiului lui Putin – scrie joi ziarul american The New York Times, citat de Rador.
Vladimir Putin, la KremlinFoto: Russian Government / Alamy / Alamy / Profimedia
Cei mai importanți oameni de afaceri și intelectuali ruși au fugit din țara lor după invazia din 24 februarie, stabilindu-se în locuri precum Dubai, Istanbul sau Berlin. Dar mulți alții, care erau bine văzuți acasă și care aveau legături strânse cu Occidentul, au rămas în urmă, luptându-se să-și redefinească viața. Pe măsură ce au făcut-o, drumurile lor s-au despărțit – definind traiectoria opțiunilor pentru rușii bogați și influenți, dar și puținele șanse ca vreo mare coaliție de ruși să iasă la iveală pentru a-l înfrunta pe Putin.
Câțiva se pronunță împotriva războiului rămânând în țară, în ciuda marelui risc la care se expun. Mulți însă, precum Lebedev, stau cu capul plecat. Iar unii au ales să se alăture Kremlinului. „Asta e tot ce avem”, a spus Dmitri Trenin, care, până în luna aprilie, a condus Centrul Carnegie de la Moscova, o organizație finanțată de americani, pe care Occidentul se bazează pentru o serie de evaluări independente ale politicilor rusești. Acum el și-a schimbat complet poziția, definind Occidentul drept „inamic” și descriind „succesul strategic din Ucraina” drept „cel mai important obiectiv al Rusiei”.
Starea de spirit a așa-zisei elite ruse – un amestec de înalți oficiali, oameni de afaceri, jurnaliști și intelectuali – a fost urmărită cu atenție în privința reacțiilor la decizia lui Putin de a intra în război. În opinia unor oficiali occidentali, dacă uimirea lor în fața bruștei izolări economice și cultuale a țării ar depăși un anume prag, Putin s-ar putea vedea silit să-și schimbe poziția.
Cu toate acestea, potrivit unor interviuri, ceea ce se întâmplă în realitate este o stare de spirit care se întinde de la disperare la exaltare, dar, cu un anume numitor comun: sentimentul că ei nu pot controla viitorul țării. „Ei beau”, afirmă Evghenia M. Albaț, o jurnalistă aflată încă la Moscova, „și beau foarte mult”. Aproape niciun miliardar rus nu s-a pronunțat împotriva războiului, chiar dacă sancțiunile au înghețat miliarde de dolari în activele lor din Occident.
Se pare că, din cauza războiului, un important consilier al lui Putin a demisionat, dar el nu și-a motivat plecarea; doar un singur diplomat rus – oficial pentru probleme de mediu de la Geneva – a demisionat public în semn de protest.
Lebedev despre înlăturarea lui Putin: „Asta n-o să meargă”
În schimb, mulți aleg să rupă legăturile cu Europa și cu Statele Unite și să se abțină de la a critica Kremlinul. Această poziție e în conformitate cu afirmațiile constante ale lui Putin potrivit cărora este mai bine să-ți legi soarta de Rusia decât de Occident. „Acasă este mai sigur”, a spus Putin, săptămâna trecută, cu ocazia forumului economic din Sankt Petersburg, el cerând ca bogații Rusiei să-și lase casele de vacanță și activele din Occident. „Succesul real, solid și un sentiment de demnitate și de respect de sine apar doar atunci când vă legați viitorul vostru și al copiilor voștri de patria voastră”. Drept urmare, chiar și politica strict controlată a Rusiei de dinainte de război arată acum vibrantă, dacă e privită retrospectiv.
Aleksandr E. Lebedev pare să se numere printre principalii vizați să suporte sancțiunile impuse elitelor ruse. El este miliardar și fost agent KGB, având strânse legături atât cu guvernanții din Rusia, cât și cu Occidentul; fiul său deține o serie de publicații britanice și este membru al Camerei Lorzilor. Dar Lebedev are mesajul său pentru oricine s-ar aștepta ca el să încerce înlăturarea lui Vladimir V. Putin: “Asta n-are să meargă”.
„Deocamdată, viața la Moscova nu s-a schimbat prea mult”, afirmă Lebedev, deși lui acum îi este mai greu să importe colecția sa de vinuri bune din Italia. El a amintit că, în afara lui Oleg Tinkov, fondatorul unei bănci rusești la ale cărei acțiuni a trebuit să renunțe în această primăvară, niciun alt magnat rus important nu s-a pronunțat deschis împotriva războiului, în pofida miliardelor pe care unii dintre ei le-ar poseda în activele occidentale. „Chiar dacă afirmi că a fost o greșeală, situația e aceea care e”, spune Lebedev.
„Este momentul unor opțiuni fundamentale”, afirmă Trenin, care timp de 20 de ani a fost înrolat atât în armata sovietică, cât și în armata rusă. „Fie rămâi alături de poporul și de țara ta, fie pleci”.
În aprilie, guvernul rus a închis Centrul Carnegie de la Moscova, fondat de Carnegie Endowment for International Peace, din Washington. În vârstă de 66 de ani, Trenin afirmă că acum plănuiește să facă cercetări și să țină cursuri la Moscova, iar vechea sa misiune, aceea de promovare a unei bune înțelegeri între Moscova și Washington, nu mai este de actualitate.
„Dacă Washingtonul ar fi răspuns cererii lui Putin ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO, războiul ar fi putut fi prevenit”, susține el. Acum, însă, conflictul dintre Rusia și Occident „va continua probabil cât voi mai avea eu de trăit”.
„Activitatea mea era menită să faciliteze o înțelegere reciprocă între America și Rusia”, afirmă el. „Or, asta nu s-a întâmplat”.
[Articol de Anton Troianovski / The New York Times]
___
