Un articol apărut pe 23 octombrie în revista „New Scientist” face bilanţul cunoştinţelor privind această chestiune, citând în special un studiu aflat în stadiul de pre-publicare pe platforma medRxiv şi făcut în Ţările de Jos, care a comparat rata de atac secundar (adică proporţia de contacte infectate de cazuri pozitive) într-un acelaşi focar între cazurile index vaccinate şi nevaccinate, pe baza datelor numite de contact tracing înregistrate de când varianta Delta a devenit dominantă şi ţinând cont de factori precum vârsta.
Potrivit acestei cercetări, persoanele vaccinate infectate cu varianta Delta aveau o probabilitate cu 63% mai mică de a transmite SARS-CoV-2 faţă de pesoanele nevaccinate. „Această cifră este cu doar puţin mai mică decât cea având legătură cu varianta Alpha”, explică în „New Scientist” Brechje de Gier, epidemiolog de la centrul de epidemiologie şi de supraveghere a bolilor infecţioase în Ţările de Jos, care a condus studiul. Echipa sa a constatat, într-adevăr, că persoanele vaccinate şi purtătoare ale variantei Alpha au cu 73% mai puţine şanse să infecteze persoane nevaccinate.
„Efectul global al vaccinurilor asupra reducerii transmiterii este chiar mai mare de 63%, deoarece majoritatea persoanelor vaccinate nu sunt infectate în primul rând, adaugă cercetătoarea. Chiar presupunând că vaccinarea nu reduce decât la jumătate riscul de infectare, acest lucru ar însemna că vaccinurile reduc global transmiterea cu peste 80%”.
Deversare virală redusă
De unde atunci ideea că vaccinurile nu ar opri, măcar parţial, transmiterea? În primul rând dintr-un raport al Centrelor pentru controlul şi prevenţia maladiilor americane publicat în iulie acest an, care stabilea că persoanele vaccinate infectate au o încărcătură similară cu cea a persoanelor nevaccinate. Subliniem că datele studiului Reac în Anglia arătau că aceasta este mai mică şi că un studiu făcut în Singapore arată o încărcătură virală similară, dar o durată de deversare virală redusă.
O deversare virală redusă a demonstrat şi un studiu făcut de un număr de circa 40 de cercetători americani care au prelevat zilnic eşantioane de la 23 de persoane (din care şase vaccinate complet) de la primul test pozitiv până la dispariţia infecţiei. Rezultat: potrivit cercetătorilor, vaccinarea scurtează nu numai durata perioadelor de mare potenţial de transmisie, reduce durata simptomelor, dar pare de asemenea să limiteze diseminarea tisulară.
Există totuşi o veste proastă: potrivit unei cercetări făcute de Universitatea Oxford, dacă vaccinul scade cu adevărat transmiterea, eficacitatea sa pare să se atenueze în timp, cu circa un sfert în primele trei luni după a doua doză de vaccin. Ceea ce ar putea pleda pentru o doză de rapel. (Sursa: Rador)
