Miercuri, Comisia Electorală Centrală din R. Moldova a decis în unanimitate ca lista secțiilor de votare din străinătate să aibă doar 150 de secții, potrivit IPN.
Decizia CEC vine în pofida faptului că, mai devreme, Curtea de Apel Chișinău a obligat Comisia Electorală Centrală să deschidă în străinătate cel puţin 191 de secţii de votare, iar ulterior Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel.
Inițial CEC a stabilit un număr de 139 de secții de votare în diasporă, așa cum a fost și la alegerile prezidențiale. În urma mai multor proteste și contestații în instanțele de judecată, membrii CEC au revăzut numărul secțiilor și l-au majorat la 146.
Ulterior, după mai multe zile de dezbateri, recuzări și deliberări, Curtea de Apel Chișinău a obligat CEC să majoreze numărul secțiilor în diasporă la cel puțin 190, iar marți Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de Comisia Electorală Centrală împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, potrivit Unimedia.info.
Denis Cenușă: Forțele proeuropene au speranțe enorme de la votul diasporei
Înainte de alegerile anticipate din 11 iulie 2021 (NEE, Aprilie 2021), lupta pentru atragerea votului diasporei pare să devină subiectul central al campaniei electorale. Ca și în cazul scrutinului prezidențial din 2020, forțele pro-UE investesc speranțe enorme în contribuția electorală a diasporei, a explicat într-un material pentru HotNews.ro Denis Cenuță, expert în scena politică din R. Moldova.
”Oponenții lor de orientare pro-rusă nu își ascund preocuparea legată de eventualul impact nedorit pentru ei al diasporei asupra compoziției viitorului Parlament. Dacă se repetă numărul de voturi din străinătate primit de Maia Sandu la prezidențiale (circa 92% din 262.000), atunci formațiunea acesteia – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – are șanse mai mari să se apropie de o majoritate parlamentară (51 din 101 de deputați).
Începând cu alegerile anticipate din 2010, interesul față de votul din diasporă a crescut gradual, dar preponderent pentru moldovenii plecați la muncă sau stabiliți cu traiul în Occident.
Datorită oportunităților socio-economice obținute în statele occidentale, moldovenilor emigrați și-au sporit manifestarea responsabilităților civice în raport cu țara de origine. Mai mult ca atât, integritatea noii generații de partide și lideri politici pro-europeni a impulsionat considerabil interacțiunile dintre diasporă și procesele politice de acasă”, spune expertul.
