În primul rând trebuie spus că atât de multe autorități au luat în colimator giganții tech, fiindcă aceste companii au devenit extraordinar de puternice. Iau decizii care influențează milioane de oameni, nu au luat măsuri suficiente pentru a diminua propagarea dezinformărilor și sunt acuzate că pot influența evenimente esențiale din existența unei națiuni, cum ar fi alegerile. Când companiile tech devin mai puternice decât unele țări, este normal să fie reglementate, spun cei care susțin impunerea unor reguli mai dure.
Pe de altă parte, cei care spun că aceste companii ar trebui să fie lăsate să se dezvolte, și deci să inoveze, spun că într-un climat puternic reglementat nu se pot dezvolta companii care vin cu atâtea lucruri originale.
Șefii acestor companii au spus în mai multe rânduri că sunt, pe nedrept, învinuiți pentru tot răul din lume și uneori guvernele încearcă să își ascundă neputința de a rezolva probleme dn țară dând vina pe influența companiilor tech.
În UE, giganții tech au fost chemați să dea explicații pentru multe lucruri: de ce evită plata taxelor, de ce nu au grijă de informațiile personale ale user-ilor, de ce pun bețe în roate concurenților mai mici și de ce permit existența unor campanii periculoase de dezinformare.
Însă de ce este Europa mult mai dură la reguli decât SUA? Multe explicații au fost oferite. În Europa tot mai multe voci au cerut politicienilor în ultimii 5 ani să acționeze pentru a proteja userii de modul în care companiile americane le folosesc datele personale, iar politicienii au acționat. Mulți amintesc însă de faptul că UE n-a construit nicio mare companie tech și că tocmai de aceea, oficialii europeni vor să scoată ”țap ispășitor” companiile americane, și deci să le impună reguli mai dure.
Cei mai duri critici au spus că Europa încearcă să își mascheze neputința de a da naștere unor giganți web, prin măsuri dure care să afecteze activitatea companiilor din SUA.
Cele mai cunoscute companii tech europene care au anvergură globală sunt Spotify și Skype, dar nu sunt nici pe departe atât de mari precum Facebook, Google sau Apple, iar Skype este din 2011 parte a Microsoft.
În SUA nu a existat din partea autorităților așa o dorință mare de a reglementa companiile tech, mai ales că este vorba de tehnologii care încă nu sunt răspândite pe scară largă. America aștepta să vadă ce se întâmplă și intervenea cu reguli când ceva rău se petrecea. Această abordare a însemnat că diverse tehnologii au avut mai puțin bariere în calea lor spre a deveni realitate.
Unii spun că abordarea UE este vizionară, alții, din contră, susțin că ar omorî din fașă dezvoltarea unor tehnologii promițătoare și adaugă că mai multe reguli înseamnă mai multă birocrație, și deci mai multe greutăți în activitatea de zi cu zi (de exemplu nevoia de a completa mai multe formulare, chiar și pentru chestiuni minore.
UE și noile propuneri pentru reglementarea tehnologiilor de inteligență artificială
Comisia Europeană a propus acum câteva zile noi norme și măsuri de reglementare a tehnologiilor de inteligență artificială, ideea fiind că aceste tehnologii implică și o serie de riscuri mari.
Spre exemplu, Comisia spune că vor fi interzise sistemele de IA considerate o amenințare clară la adresa siguranței, a mijloacelor de subzistență și a drepturilor persoanelor. Printre acestea se numără sistemele sau aplicațiile de IA care manipulează comportamentul uman pentru a împiedica utilizatorii să își exercite liberul arbitru (de exemplu, jucării care utilizează asistența vocală încurajând un comportament periculos din partea minorilor) și sistemele care permit guvernelor să efectueze o evaluare a comportamentului social („social scoring”).
Sunt considerate ca prezentând un grad ridicat de risc sistemele în care tehnologia IA este utilizată în infrastructurile critice (de exemplu, transporturile), care ar putea pune în pericol viața și sănătatea cetățenilor, dar și în ocuparea forței de muncă, gestionarea lucrătorilor și accesul la activități independente (de exemplu, software de selecție a CV-urilor pentru procedurile de recrutare.
În special, se consideră că toate sistemele de identificare biometrică la distanță prezintă un grad ridicat de risc și fac obiectul unor cerințe stricte. În principiu, este interzisă utilizarea lor în timp real în spații accesibile publicului în scopuri de asigurare a respectării legii.
„Inteligența artificială reprezintă un mijloc, nu un scop în sine. Este prezentă în viața noastră de zeci de ani, însă în momentul de față a atins noi capacități, alimentate de puterea de procesare, oferind un potențial imens în domenii foarte diverse, cum ar sănătatea, transporturile, energia, agricultura, turismul sau securitatea cibernetică. Totodată, inteligența artificială implică o serie de riscuri”, spunea Comisarul UE pentru piața internă, Thierry Breton.
Surse: New York Times, CNBC, USA Today, AFP
