Criteriul National

La începutul anilor ´70, oamenii de știință credeau că ADN-ul este o moleculă extrem de stabilă, dar Tomas Lindahl a demonstrat că ADN-ul se descompune cu o rată care ar fi trebui să fi făcut imposibilă dezvoltarea vieții pe Pământ. Această informație l-a făcut să descopere o mașinațiune moleculară, reparația prin excizia bazelor, care contracarează constant colapsul ADN-ului nostru.

Aziz Sancar a cartografiat reparația prin excizia nucleotidelor, mecanismul folosit de celule pentru a repara leziunile ADN-ului făcute de UV. Oamenii care se nasc cu defecte la acest sistem de reparații vor dezvolta cancer de piele dacă sunt expuși la lumina Soarelui. De asemenea, celula utilizează reparația prin Premiul Nobel pentru chimie a fost decernat lui Tomas Lindahl, Paul Modrich și Aziz Sancar pentru cartografierea, la nivel molecular, a modului în care celulele repară ADN-ul vătămat și cum protejează informația genetică. Eforturile lor au oferit cunoștințe fundamentale despre cum funcționează o celulă vie, având numeroase aplicații, incluzând dezvoltarea unor noi tratamente împotriva cancerului.

excizia nucleotidelor pentru a corecta defecte cauzate de substanțe mutagenice, printre altele.

Paul Modrich a demonstrat modul prin care celulele corectează erorile care apar atunci când ADN-ul este copiat în timpul diviziunii celulare. Acest mecanism, reparația situsurilor neîmperecheate (mismatch repair), reduce de aproape o mie de ori frecvența erorilor din timpul copierii ADN-ului. Defectele congenitale ale acestui sistem de reparații pot cauza, de exemplu, o variantă a cancerului de colon.

Regenerare Celulara prin Resetare Genetica – Este ultima tehnica dezvoltata de cercetatori pentru prelungirea vietii si tratarea Cancerului.

Codul genetic uman este compus dintr-un numar de 25.000 de gene, dintre care numai 54 sunt raspunzatoare pentru regenerare celulara. Genomul utilizează codul genetic pentru a scrie două limbaje separate, simultan: unul permite fabricarea proteinelor, iar celălalt dă instrucţiuni celulelor pentru a determina controlul asupra diverselor gene. Acestea prezinta doua situatii de stare: una activa si una inactiva. Factorii care inhiba pana lainactivitate aceste gene sunt: lipsa de odihna, alimentatia necorespunzatoare, drogurile, alcoolul, cafeaua, si fumatul. Prin gasirea acelei combinatii specifice de substante hranitoare care trezesc genele deja inactive, isi modifica strea, trecand la lucru, iar astfel celulele proaspat nascute prin procesul diviziune celulara, nu numai ca nu vor mai prelua informatia degenerata, dar chiar o imbunatateste considerabil. „Timp de peste 40 de ani s-a crezut că schimbările ADN-ului ce afectează codul genetic nu au niciun impact asupra producţiei de proteine. Această descoperire dezvăluie că ADN-ul este o maşină incredibil de puternică ce stochează informaţia şi pe care natura a exploatat-o pe deplin şi de o manieră neaşteptată„, a spus John Stamatoyannopoulos. Tot acest proces face ca diferenta dintre numarul de celule nou nascute sa fie mai mare decat cel al celulelor moarte, iar in timp de 24 de ore aceasta sa repare tesuturi intregi care pana in acelmoent era considerat bolnav. Procesul de imbatranire consta exact pe aceasta diferenta dintre celulele nou nascute si cele ce mor in decursul unei zile. Tratamentul de regenerare celulara prin resetare genetica duce nu numai la vindecarea unor boli grave precum cancerul, dar pot intinerii pacientul cu chiar zece pana la cincisprezece ani. Totul depinde de momentul in care se incepe tratamentul, dar si de starea de degradare celulara, adica faza de evolutie a bolii. Cercetatorii americani mai sustin ca medicina viitorului se bazeaza pe tratarea bolilor si defectelor la nivelul codului genetic. Codul care controlează instrucţiunile genetice pare să contribuie la stabilizarea anumitor caracteristici benefice ale proteinelor şi influenţează maniera în care acestea sunt produse. In ultima fotografie poate fi observata chiar in harta termica o codului genetic, urmatoarele reprezentari. In prima coloana este reprezentat codul genetic al unei persoane tinere in care difernta dintre numarulde celule noi si numarul de celule moarte este clara mai mai mare decat zero. In cea de a doua coloana se observa codul genetic al unei persoane batrane, in care cu rosul este reprezentat genele inactive, iar functie de starea de inactivitate se pot diferentia maimulte nuante de rosu. Cele de nuanta inchisa sunt deja inactive, iar cele cu verde sunt cele active. Apoi in cea de a treia coloana se vede clar ca dupa tratamentul de 5 luni, aproape tot ce era cu rosu s-a facut verde,adica genomul si-amodificat starea, a devenit mai activ. Comparand genomul din coloana a doua cu cel din a treia, putem observa o modificare calitativa semnificativa.