Cei doi procurori generali au estimat că banca a trimis într-adevăr, între 2004 și 2012, comisionari elvețieni să „vâneze” ilegal clienți bogați în Franța, pentru a-i convinge să-și plaseze banii în Elveția departe de ochii autorităților fiscale franceze.
Aceștia au cerut confirmarea vinovăției băncii, căreia i s-a impus în primă instanță o amendă de 3,7 miliarde de euro, cea mai grea sentință pronunțată vreodată în Franța într-un caz de evaziune fiscală.
Gigantul elvețian a făcut imediat apel și a contestat în apel, pe tot parcursul acestui al doilea proces început pe 8 martie.
La UBS exista „la acea vreme” un mare interes în aducerea de clienți bogați prin oferirea unei gestionări eficiente a averii, dar și ascunderea respectivei averi, sau a unei părți, de la autoritățile fiscale franceze.
Bazându-se pe o hotărâre a Curții de Casație din 11 septembrie 2019, apărarea susține că această amendă uriașă trebuie calculată pe baza impozitelor evitate și nu a totalului fondurilor ascunse – ceea ce poate duce la o reducere semnificativă a cuantumului.
Tot în 2020, instanța germană suspendă procedurile împotriva filialei UBS din Germania, acuzate de favorizarea evaziunii fiscale. Deși în culmea succesului, asupra noului CEO al băncii, Ralph Hamers, plutesc umbrele unei anchete penale care ar putea fi redeschise în Olanda, referitoare la spălare de bani la ING, banca de unde a plecat.
Potrivit raportului pe anul 2020, banca UBS a obținut anul trecut cel mai bun rezultat, începând din 2015. Analiștii se așteptau la un surplus de 5,9 miliarde de dolari. „Remarcabilul nostru rezultat din 2020 este o dovadă clară a poziției noastre forte pe piață”, a declarat marți, la anuntarea marjei de profit, CEO-ul Ralph Hamers (54 de ani).
Cu toate acestea, el a promis schimbări. „Trebuie să rămânem vigilenți și să facem UBS mai potrivită pentru viitor”, a spus olandezul, care a preluat conducerea la începutul lunii noiembrie, de la fostul șef al băncii, Sergio Ermotti.
