Din partea Ministerului Economiei, acționarul FRC este Fundația Post-Privatizare, aceasta deținând 32% din acțiunile Fondului (echivalent a 128 milioane de lei). Partea proastă e că această Fundație este în insolvență, după ce Banca Transilvania i-a acordat un credit pe care Fundația nu l-a mai rambursat, iar banca a vândut creanța recuperatorilor. Fundația are o istorie cel puțin bizară (detalii aici), în prezent fiind o castană (prea) fierbinte pentru conducerea Ministerului Economie.
Într-un interviu realizat la solicitarea HotNews.ro cu actualul director al Fondului, Bogdan Glăvan (consilier onorific al fostului premier Orban, ceea ce ar putea conta din punct de vedere al re-desenării taberelor din PNL), acesta ne-a spus că în prezent Consiliul de Supraveghere se află sub minimul legal de patru membri cerut de actul constitutiv al FRC.
În lipsa cvorumului legal pentru adoptarea deciziilor de către consiliul de supraveghere, începând din 18 martie nu se poate asigura conducerea executivă a FRC.
”Consecințele juridice, spune Glăvan, sunt legate de imposibilitatea reprezentării în instanță în cele circa 250 de litigii în care suntem implicați”. Consecințe economice sunt însă mult mai grave: ”risc de întrerupere a activității, pierderi din imposibilitatea plasării resurselor financiare, imposibilitatea luării de decizii în privința aprobării plății către terți pentru bunuri și servicii, către angajați pentru salarii și către bugetul de stat și bugetele locale a plății impozitelor, blocarea procesului de achiziție publică a serviciilor de evaluare pe piloni conform deciziei Comisiei Europene cu efecte negative incalculabile inclusiv un plan reputațional”, avertizează șeful FRC.
Glăvan spune că are totuși și motive de satisfacție: FRC a fost acceptat de Comisia Europeană a Fondului ca partener eligibil în cadrul programului InvesteEU, a eficientizat activității Fondului și a tăiat cheltuielile de personal cu aproape 10%. De asemenea, FRC a aplicat unele măsuri la solicitarea Curții de Conturi, reducând cheltuielile cu chiria cu 33%.
Cele două motive de insatisfacție pe care le pomenește șeful FRC sunt interacțiunea lentă cu autoritățile statului și nivelul redus al capacității administrative.
Glăvan a lansat ieri un apel public ca cei doi acționari să se întrunească de urgență și să adopte decizia pe care ei o consideră potrivită astfel încât FRC să meargă mai departe.
În apelul său, el admite că s-a ajuns într-un un punct critic . ”În ultimele două luni am convocat 6 ședințe AGA, chemând acționarii să decidă pe diverse subiecte. La nici una dintre ele nu a participat Ministerul Economiei. Acest fapt a gripat mecanismul decizional” spune Bogdan Glăvan
Ce mai spune șeful Fondului Român de Contragarantare:
- Ne aflăm într-un punct critic. Mandatul meu de director se termină pe 18 martie. Consiliul de Supraveghere, numit de acționari și care are rolul de a decide asupra mandatelor directorilor, este în acest moment sub minimul legal de membri și nu poate lua decizii. FRC se află în situația iminentă de a rămâne fără organe de conducere.
- Nu știu câtă lume se emoționează aflând cele scrise mai sus, poate cineva consideră că este și asta o modalitate de a face reforma companiilor de stat (despre care vorbim toată ziua), anume lăsându-le fără conducere. Întâmplarea face, însă, că suntem în proces de declanșare a evaluării pe piloni.
- Ce este cu „evaluarea pe piloni”? Ei bine, anul trecut am aplicat pentru programul InvestEU – programul de miliarde de euro care a suscitat un viu interes în Parlamentul European săptămâna trecută. De la Comisia Europeană am primit scrisoare să suntem eligibili și îndrumarea de a efectua evaluarea pe piloni (pillar assessment). Comisia Europeană supune toate entitățile care doresc să li se încredințeze execuția bugetului UE în cadrul gestiunii indirecte la această evaluare comprehensivă, pentru a se asigura că entitățile respectă cele mai bune practici internaționale și cele mai înalte cerințe de control al fondurilor publice. Nici o instituție cu profil financiar din România nu a trecut prin această evaluare. România este mult întârziată din această perspectivă și are un interes vital în atragerea banilor europeni, așa că am considerat oportun ca FRC să se îndrepte către UE.
- În scurt timp ar trebui semnat contractul cu auditorul selectat să facă efectueze această evaluare, în baza Deciziei CE din 17 aprilie 2019. Funcționarea FRC va fi luată la bani mărunți, vor fi verificate toate procedurile și respectarea lor în ultimul an. Fix în acest context FRC se confruntă cu pericolul de a nu avea nici Directorat, nici Consiliu de Supraveghere, ceea ce înseamnă un risc reputațional major, dincolo de orice alte consecințe asociate cu o eventuală întrerupere a activității. Vor veni oamenii de la Comisie și vor întreba, pe bună dreptate: Voi vreți să deveniți parteneri financiari ai UE, prin voi vreți să derulăm noi bugetul, vorbiți serios?
”Așa că lansez un apel public către cei doi acționari să se întrunească de urgență și să adopte decizia pe care ei o consideră potrivită astfel încât FRC să meargă mai departe. În ultimul an mi-am făcut o armată de „prieteni” prin instituțiile statului. Nu stau în calea fericirii nimănui, dar nici nu pot închide ochii la nepăsarea și dezinteresul manifestate de unii față de, of, proprietatea asta a tuturor și a nimănui”, mai spune Glăvan.
Dacă la FRC Statul nu a făcut numirile absolut necesare pt buna funcționare, la FNGCIMM lucrurile stau invers: recent s-au făcut numiri care par să depășească orice logică.
Radu Stroe, al căruit nume apare pe lista celor patru lucrări reclamate de la începutul anului 2019 pentru plagiat la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), cu teza ”Controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații” (detalii, aici)
Ion Ariton, s-a facut „remarcat” in urma unui scandal care a tinut prima pagina al ziarelor locale la inceputul anului 2002, cand era director comercial la Petrom, sucursala Sibiu, cand s-a descoperit o gaura de 10 miliarde de lei in bugetul companiei. Ariton a fost cercetat intr-un dosar in care, dupa doi ani, s-a dictat neinceperea urmaririi penale (detalii aici)
Ovidiu Silaghi- acuzat de procurorii DNA ca, in calitate de ministru al Transporturilor, i-a cerut lui Nelu Iordache sa deschida prin Blue Air, compania de transport aerian din grupul de firme controlate de Iordache, noi rute care sa lege aeroportul Satu Mare de alte destinatii din Europa, pentru ca, in schimb, sa isi exercite influenta asupra unor functionari din cadrul CNADNR (structura aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor). Detalii, aici
Mihai Diaconu, a fot, printre altele, consilierul personal al lui Darius Vâlcov, potrivit CV-ului public.
