Tenis Made in China ● Fondul Suveran al Norvegiei se retrage din România. De ce trebuie să ne îngrijorăm? ● O femeie este somată de ANAF să plătească taxe pe care deja le-a achitat ● Sporuri crescute de 600 de ori la Agenția de stat care îți caută de lucru ● De ce suntem atrași de conspirații. Antropologul Radu Umbreș: Cel mai puțin cred cei cu studii primare ● Valentin Lazea: Repetabila povară (a consolidării fiscale) ● Eliminarea gratuității studenților la călătoria cu trenurile: Regulile călătoriilor la tariful redus cu 50%, în dezbatere publică ● Raportul Curtii de Conturi: Statul gestioneaza atat de prost banii incat se cearta singur pentru ei ● Preţul grâului a ajuns la 250 de euro/tonă! Porumbul este contractat cu aproape 230 euro/tonă! ● Radu Crăciun: Marea resetare – Oportunitatea existențială pentru România acestui secol ● Florin Cîţu: Actualul buget forțează reforma în companiile de stat ● „Cazul Berlin” – plafonarea chiriilor – sau cum piața arată că încă este vie.
Tenis Made in China. Stefanos Tsitsipas l-a eliminat surprinzător în primul turneu de tenis de grand slam al anului pe multiplul campion Rafael Nadal, după ce ibericul luase primele două seturi și părea că nimic nu mai poate schimba soarta meciului. Iar bulgarul Grigor Dimitrov, câștigător al Turneului Campionilor și partener al rusoaicei Maria Sharapova, dar și al americancei Serena Williams, a fost trimis acasă de un jucător venit din calificări, locul 114 ATP, rusul Aslan Karatsev, care a jucat una dintre semifinale cu nr. 1 mondial, sârbul Novak Djokovic. În cealaltă semifinală de la Australian Open a ajuns revelația anului trecut, cel care i-a bătut, rând pe rând, în ultimul act al anului 2020, pe Djokovic, Nadal (nr. 2 mondial) și Thiem (nr. 3), tot un rus, Daniil Mevedev.
De ce suntem atrași de conspirații. Antropologul Radu Umbreș: Cel mai puțin cred cei cu studii primare. Antropolog și lector SNSPA, Radu Umbreș a publicat un studiu privind receptivitatea românilor la teoriile conspirației cu privire la Covid-19, iar miercuri seară a fost invitat de Alice Iacobescu în Piața Victoriei pentru a vorbi despre această temă. Spre deosebire de alte cercetări, studiul autohton s-a concentrat asupra susținerii teoriilor conspirației, iar Radu Umbreș spune că, de cele mai multe ori, cei care cred o anumită teorie a conspirației, au tendința de a crede și altele, asemănătoare: „Toate teoriile suerează ideea unor agenți oculți, care au creat această pandemie și care profită de pe urma acesteia. În general, oamenii care cred într-o teorie cred și în celelalte, ceea ce denotă o gândire conspirativă. Această susținere, noi am măsurat-o printr-o scală, de la 0 la 10. Undeva în jur deo treime dintre respondenți credeau, într-o măsură, într-una din aceste teorii.” Ce-i face pe oameni să creadă astfel de teorii? Faptul că acestea nu sunt imposibile, ci doar foarte puțin probabile, spune antropologul, citat de EuropaFM.
Eliminarea gratuității studenților la călătoria cu trenurile: Regulile călătoriilor la tariful redus cu 50%, în dezbatere publică .Prin acest proiect de HG este propusă modificarea reglementărilor de lucru utilizate la casele de bilete și în tren pentru acordarea reducerii de 50% pentru transportul pe calea ferată a studenților. Modificarea este necesară după ce, odată cu apariția OUG 8/2021, în februarie, a fost eliminată gratuitatea de care beneficiau studenții la transportul pe calea ferată. În documentul pus acum în dezbatere scrie că studenții vor beneficia de “tarif redus cu 50% la transportul feroviar intern la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, în tot cursul anului calendaristic, indiferent de distanţă sau rutele călătoriilor”. Asta înseamnă că operatorii de transporturi feroviare vor trebui să elibereze studenţilor legitimații de călătorie cu tarif redus 50% (50% din tariful de transport și 50% din tariful de rezervare) și abonamente lunare cu număr nelimitat de călătorii cu reducere 50% la transportul la clasa a II-a cu trenurile regio și interregio, scrie avocatnet.ro
Raportul Curtii de Conturi: Statul gestioneaza atat de prost banii incat se cearta singur pentru ei. Statul demonstreaza de la un an la altul cat de „bun gestionar” al banilor si patrimoniului este. Astfel ca, in cazul Ministerului Sporturilor si Tineretului nu exista evidente pe 20 de ani ai patrimoniului sportiv, la Ministerul Culturii, fie ca esti angajat part-time sau nu, primesti sporul de hrana la fel ca restul, iar daca ai plecat din minister tot primesti vouchere de vacanta. SGG da sute de mii de lei pe un sistem informatic pe care nu l-a folosit, iar Compania Nationala de Investitii ia bani de la stat pe care nu-i foloseste dar nici nu-i returneaza, potrivit ultimul raport al Curtii de Conturi. In cazul Inspectoratului General al Politiei Romane nu s-a urmarit derularea unui contract subsecvent de achizitie publica de munitie sub aspectul constituirii garantiei de buna executie si inregistrarii in evidentele contabile si nu s-a asigurat livrarea intregii cantitati de catre operatorul economic care nu si-a respectat obligatiile potrivit comenzilor ferme, determinand astfel dezangajarea fondurilor publice aferente obligatiei de furnizare, scrie ziare.com
Care sunt cele mai căutate branduri din lume. Ce preferă românii atunci când aleg un brand, ce asemănări şi ce deosebiri există între noi şi 35 de alte state. Un recent studiu al prestigioasei Business Financing confirmă o polarizare din ce în ce mai puternică a comerţului. Doar 20 de companii mari care operează la nivel global acaparează aproximativ 97% din profitul din sectorul de activitate mai sus amintit! Google rămâne în continuare cel mai familiar brand în cele mai multe ţări din lume: 100, mult peste ocupanta locului al doilea, Netflix, câştigător în doar 45 de ţări şi respectiv a locului al treilea, Amazon, ce domină 30 de ţări. La capitolul total căutări, Amazon bate însă de departe Google: 192.548.485 căutări faţă de *doar* 97.471.370 căutări. În sectorul jocurilor, unul foarte dinamic în pandemie, Epic Games a devenit cel mai important brand în 141 de ţări, o dominaţie cum rar se poate vedea. Top 5 cele mai valorose branduri la nivel global, în funcţie de numărul de state adjudecate, mai include include, dincolo de tridentul Google, Netflix, Amazon, şi companiile eBay şi respectiv IKEA. Dacă ne referim strict la Europa, ordinea pe podium este Google, IKEA, Amazon. America de Nord e dominată de online, pe podium regăsindu-se: Amazon, Netflix şi eBay, potrivit FinEco24News.
Ministerul Economiei: Măsura 3 este blocată momentan. Lista programelor de finanțare. Măsura 3 – granturi de investiții de câte 50.000-200.000 de euro pentru firme este „blocată momentan până la remedierea unor probleme apărute la modul de selecție a firmelor solicitante”, a precizat, miercuri, Ministerul Economiei, într-un comunicat.„Ministerul continuă și anul acesta măsurile de ajutor din Programul de granturi pentru IMM. Pe lângă Măsura 1, care vizează microgranturile (ajutoare de stat de câte 2.000 de euro pentru microîntreprinderi), și Măsura 2, granturi pentru capital de lucru, va fi operaționalizată și Măsura 3, granturi pentru investiții, blocată momentan până la remedierea unor probleme apărute la modul de selecție a firmelor solicitante” – spune Ministerul Economiei, citat de StartupCafe.ro.
Florin Cîţu: Actualul buget forțează reforma în companiile de stat. „Am spus din primul moment că ăsta este testul acestei coaliţii – bugetul (…), un buget care forţează reforma. Şi am spus de multe ori că prin buget vom forţa reforma şi să iasă din Parlament fără niciun fel de amendament. Dacă avem ceva de pus, punem în Guvern şi apoi să putem să scoatem din Parlament fără niciun fel de amendament şi ăsta nu e un atac la democraţie. Nu e adevărat, pentru că, aţi văzut foarte bine, în foarte mulţi ani discuţiile din Parlament, sunt aceleaşi amendamente de stai toată noaptea, stai până dimineaţa, oamenii se filmează, parlamentarii se filmează, se duc acasă, arată – „Uite, am pus şi eu un amendament”, nu se face nimic”, a spus premierul, la B1Tv. El a apreciat că actualul buget este unul care „se face”. „Eu vreau să depăşim circul ăsta, vreau să avem un buget care se face. Proiectele din buget se vor face, nu doar ne lăudăm pe la televizor, nu ne facem filmuleţe, nu ne facem … pe Instagram şi aşa mai departe şi apoi nimeni nu mai întreabă nimic de ele”, a punctat premierul, potrivit Economica.net.
Vor plăti românii taxe mai mari anul acesta? Care este motivul pentru care ANAF a făcut mai puţine controale anul trecut şi cum stă situaţia anul acesta. „Nu mă aştept sub nicio formă să văd ceva notabil în zona digitalizării ANAF încă. Se vor face paşi, dar insist asupra acestui aspect: digitalizarea care va avea un efect în colectare şi în îmbunătăţirea relaţiei cu contribuabilul nu mă aştept să vină în 2021.” În proiectul bugetului de stat pentru 2021 nu sunt prevăzute creşteri notabile ale colectării la bugetul de stat ca pondere în PIB, însă Marius Ionescu este de părere că efectele digitalizării în colectarea de taxe şi impozite la bugetul de stat ar trebui să se facă resimţite în anii următori: „Raportul economic care însoţeşte bugetul nu ia în considerare măsuri de creştere a colectării, ponderea colectării la buget rămâne undeva la 30%. Pe de altă parte, eu sper că până în 2024 să vedem primele efecte şi să nu rămânem la grad de colectare de 31%.”
Prioritatea Finanţelor este factura electronică, spune Alin Chitu, care completează că anul acesta Ministerul Finanţelor îşi propune să introducă un program pilot de facturare electronică, scrie Business Magazin.
Andrei Cionca, fondator şi CEO al Impetum Group: Teama mea este că nu ne vom schimba suficient de adânc mentalitatea şi, la primul semn de revenire, vom uita să facem schimbările pe care simţim astăzi că trebuie să le facem. Investiţiile sunt esenţa atunci când vine vorba de a merge mai departe, crede Andrei Cionca, adăugând că şi el însuşi a învăţat câteva lecţii din toată experienţa pandemiei şi a studiilor trimestriale. Cea mai importantă: strategiile de business trebuie să se schimbe. „Teama mea este că nu ne vom schimba suficient de adânc mentalitatea şi, la primul semn de încredere şi revenire, vom uita să facem schimbările fundamentale pe care simţim astăzi că trebuie să le facem. Prin urmare, nu vom corecta deficienţele structurale din mediul românesc, iar următoarea criză ne va prinde tot parţial pregătiţi.“ Desigur însă că pandemia nu a dus doar la evidenţierea „pierzătorilor“, ci şi a „câştigătorilor“ noii crize. În cea de-a doua tabără se află tot ce ţine de tehnologie, semn că în această direcţie ar trebui purtate investiţiile, notează Ziarul Financiar.
Românii nu vor scăpa prea curând de blocajele de pe site-ul ANAF: modernizarea SPV se va face abia spre finalul anului 2022. Licitaţia pentru achiziţia serviciilor privind realizarea unei analize generale a sistemului informatic actual şi definirea în detaliu a cerinţelor aferente adoptării noului cadru procedural şi informaţional (infrastructura IT) în vederea dezvoltării portalului ANAF pentru îmbunătăţirea interacţiunii cetăţenilor şi mediului de afaceri va fi lansată la începutul anului viitor. Potrivit paginii de Facebook a Ministerului Finanţelor, proiectul este finanţat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 (POCA) iar printre obiective se află optimizarea şi simplificarea serviciilor aferente obligaţiilor fiscale şi nefiscale şi plăţii taxelor oferite în cadrul Spaţiului Privat Virtual (SPV) prin portalul ANAF. Totodată, proiectul îşi propune modernizarea portalului ANAF şi a Spaţiului Privat Virtual (SPV) pentru asigurarea unei înalte disponibilităţi a serviciilor electronice disponibile în SPV, extinderea gamei de servicii oferite în sistem electronic prin SPV şi extinderea disponibilităţii serviciilor electronice către beneficiari prin realizarea variantelor portalului ANAF adaptate la dispozitive de tip smartphone şi tabletă. Pe de altă parte, proiectul prevede formarea/instruirea pentru îmbunătăţirea abilităţilor şi cunoştinţelor personalului MFP, scrie Adevărul.
„Cazul Berlin” – plafonarea chiriilor – sau cum piața arată că încă este vie. În urmă cu doi ani, piața imobiliară din Berlin era un butoi cu pulbere. Creșterea chiriilor îi determina pe o parte dintre locuitorii celui mai mare oraș german să iasă în stradă și să protesteze. Erau nemulțumiți atât studenții, cât și cetățenii. Calculele arătau, în anul 2019, că într-un deceniu, nivelul chiriilor aproape că ajunsese să se dubleze. Dar, piața chiriilor din Berlin a fost începând cu anul 2019 un adevărat studiu de caz nu doar pentru piața imobiliară, ci și pentru economie, în general. De ce? Pentru că soluțiile găsite pentru reglarea pieței chiriilor au pus la încercare chiar principiile economiei de piață. Chiriașii au reclamat o concentrare a unui număr mare de locuințe în proprietatea câtorva companii. Cel mai bun exemplu în acest sens era compania Deutsche Wohnen care deținea 112.000 de apartamente în Berlin. Chiriașii considerau că o concentrare a proprietăților imobiliare a fost cauza creșterii chiriilor. Soluțiile vehiculate în timp de autorități au fost dintre cele mai diverse. A apărut mai întâi ideea exproprierilor, o variantă de forță. În toamna anului 2019, municipalitatea berlineză a plătit un miliard euro pentru cumpărarea a 6.000 de locuințe. S-a încercat o echilibrare a pieței chiriilor prin achiziția unor apartamente de către administrația locală, scrie RFI.
