Descoperirile evidenţiază viteza şocantă cu care P1 a evoluat, devenind varianta dominantă în doar opt săptămâni, potrivit Mediafax care citează The Mirror.
„Cu alte cuvinte, dacă 100 de persoane au fost infectate anul trecut, undeva între 25 şi 61 dintre ele sunt susceptibile la infecţia cu P1. În mod surprinzător, am constatat că sunt în creștere rapidă cazurile”, a declarat profesorul Ester Sabino.
Organizaţia de Sănătate Publică din Anglia a semnalat şase cazuri de infectare cu tulpina P1 în Marea Britanie.
Profesorul Sharon Peacock, director COG-UK şi microbiolog la Universitatea Cambridge, a declarat că nu există încă dovezi dacă imunitatea la varianta Kent ar putea proteja sau nu împotriva P1: „Ştim că P1 s-a răspândit în destul de multe ţări şi 25 de ţări au raportat prezenţa acestuia. Deci, este răspândit în întreaga lume”.
Oamenii de ştiinţă au fost şocaţi când Manuas a fost măturat de un al doilea val de coronavirus, deoarece primul val a fost atât de sever.
Până în octombrie, 76% din populaţie a dezvoltat anticorpi, de aceea se aştepta ca acest lucru să genereze un grad ridicat de imunitate. Alarma a fost declanşată când infecţiile au crescut din nou în 2021, iar secvenţierea genomică a identificat P1 drept vinovat. Această nouă variantă a arătat 17 mutaţii, dintre care 10 sunt legate de proteina crucială în ceea ce priveşte modul în care virusul pătrunde în celulele umane.
Examinarea probelor virale vechi a sugerat că noua tulpină a apărut pentru prima dată în Brazilia în noiembrie.
Cercetările braziliene sugerează că P1 este de 1,2 şi 1,4 ori mai transmisibil decât variantele iniţiale de coronavirus.
