Osul a fost descoperit în regiunea Ramle din centrul Israelului, într-un sit care a scos la iveală și alte lucruri, inclusiv vechi unelte din piatră, locul fiind probabil un punct de întâlnire sau o tabără a oamenilor care au trăit acum peste 100 de milenii. Se poate presupune că oamenii se adunau acolo pentru a tranșa și împărți ce vânaseră, iar osul în cauză aparține unei specii de vită sălbatică ce nu mai există în prezent.
Osul a fost analizat prin metode de imaging 3D și au fost descoperite șase gravuri, lungi de 38-42 mm realizate cu o unealtă ascuțită din piatră.
Autorii spun că liniile au fost făcute intenționat și nu ar fi putut rezulta din tehnicile de tranșare a animalului sau din procese naturale, de-a lungul mileniilor. După modul în care liniile au fost făcute se poate trage concluzia că a fost o operațiune deliberată ce necesita migală pentru uneltele de atunci.
”Respingem orice presupunere cum că aceste mici șanțuri au fost un fel de mâzgălituri accidentale. Dacă ar fi fost așa nu am fi văzut acest nivel ridicat de atenție la detalii”, spune Marion Prévost, arheolog din Israel.
Este posibil ca această gravură să fie, așadar, un exemplu de activitate simbolică și s-ar putea să indice și o legătură spirituală a oamenilor de atunci cu animalele pe care le ucideau.
Evident că este imposibil de spus ce era cu acele linii, dar rămâne întrebarea: când au fost primii oameni capabili de exprimări de natură artistică.
