Fiecare dintre cele trei măsuri va crea câte o debandadă ce va trebui soluționată de viitoarea administrație Biden – dar cea mai gravă e măsura privind Yemenul, despre care instituții internaționale de ajutorare afirmă că pot împinge țara devastată de război în foamete. Houthi controlează partea de nord a țării, inclusiv capitala Sanaa și portul Hodeidah. Intervenția dezastruoasă a Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite începută în 2015 nu a reușit să-i disloce de acolo, dar a reușit să-i împingă într-o alianță cu Iranul. Între timp, acea invazie a contribuit la apariția celei mai grave crize umanitare de pe glob, conform aprecierii ONU. Aproape jumătate din populația de 28 de milioane a Yemenului suferă de o insecuritate alimentară exacerbată, iar patru cincimi din ea depind de ajutoarele umanitare. În mediul rural există deja zone în care foametea s-a instalat.
Desemnarea rebelilor houthi drept teroriști de către SUA poate complica masiv livrarea ajutoarelor, întrucât organizațiile care au relații cu gruparea vor fi amenințate de sancțiuni. Dl Pompeo a afirmat că se vor acorda scutiri și licențe celor implicați în livrarea ajutoarelor. Dar, după cum au relatat și John Hudson și Missy Ryan în acest ziar, stabilirea acestor situații excepționale nu a fost încă finalizată. Iar respectivele derogări ar putea fi și insuficiente pentru bănci și alte companii private care finanțează ori aprovizionează respectivele operațiuni.
Dl Pompeo își justifică desemnarea mișcării houthi drept teroristă invocând atacuri cu rachete împotriva unor ținte saudite civile, cum ar fi aeroporturi și instalații petroliere. Or înșiși saudiți au provocat acele atacuri prin bombardarea sistematică a școlilor, moscheilor și piețelor alimentare din zonele houthi – atacuri cu privire la care anchetatori independenți au concluzionat că pot constitui crime de război. Departe de a atribui vreo vină regimului saudit, ce a făcut dl Pompeo a fost să ocolească dispozițiile Congresului menite a împiedica sprijinul SUA pentru campania de bombardament.
Singura cale de a se pune capăt războiului și crizei umanitare din Yemen este printr-un acord de pace, pe care desemnarea mișcării houthi drept teroristă îl va obstrucționa. Ce este grăitor e faptul că măsura adoptată de dl Pompeo va intra în vigoare pe 19 ianuarie, cu o zi înainte de expirarea mandatului administrației Trump. Dl Pompeo nu va fi nevoit să aibă de-a face cu efectele ei: el plasează în mod explicit o mină de teren în calea administrației Biden, care nu-i împărtășește zelul de a le face pe plac saudiților.
Celelalte măsuri ale dlui Pompeo au caracteristici similare de capcană. Una ar obliga viitoarea administrație să înfurie Beijingul – și, posibil, să declanșeze astfel o criză – prin eliminarea restricțiilor vechi de 40 de ani privind contactele dintre oficialii americani și cei taiwanezi. O alta ar restabili desemnarea Cubei drept stat care sponsorizează terorismul, anulată de administrația Obama – în ciuda faptului că regimul lui Raúl Castro, deși neînduplecat în tirania sa internă, nu se cunoaște să fi ajutat recent vreun terorist.
Dacă președintele ales Joe Biden și viitorul secretar de stat Antony Blinken vor anula aceste măsuri, cum ar și trebui să procedeze, dl Pompeo, care nu a făcut vreun secret din ambițiile sale prezidențiale, se va repezi să marcheze puncte politice pe socoteala intereselor naționale ale SUA. E o strategie ieftină și cinică, și ea nu face decât să evidențieze cum îl va judeca cel mai probabil istoria: unul dintre cei mai slabi secretari de stat ai tuturor vremurilor. Washington Post (preluare Rador)
