În opinia a numeroși congresmeni și experți, președintele ales, care este cunoscut pentru interesul său față de politica externă, va trebui să se concentreze pe situația internă, unde milioane de persoane sunt convinse de Donald Trump că alegerile au fost falsificate.
Elissa Slotkin, fost analist CIA și în prezent membră a Camerei Reprezentanților, afirmă că prioritatea nu mai este lupta împotriva terorismului. Epoca „după 11-Septembrie s-a terminat”, a afirmat ea. „Prima amenințare pentru securitatea națională este reprezentată în prezent de diviziunile noastre interne”.
„Dacă nu reconectăm cele două Americi, nu va mai fi nevoie ca amenințările să vină din exterior”, a adăugat democrata.
Biden a promis să organizeze în primul an al mandatului său un „summit al democrațiilor” pentru a arăta că multilateralismul revine și pentru a pune capăt izolaționismului din anii Trump.
Organizarea acestui summit la Washington riscă însă să aibă o altă rezonanță după asaltul miilor de manifestanți pro-Trump asupra Capitoliului, templul democrației americane, pentru a întrerupe votul de certificare a victoriei electorale a lui Biden.
Violențele, soldate cu 5 morți, au șocat țările democratice, în timp ce regimurile autoritare s-au repezit să critice ipocrizia SUA.
„Guvernul a fost deja discreditat aici, dar și în străinătate unde Statele Unite joacă rolul de promotor al respectării legilor și al democrației”, crede Sarah Margon, de la centrul de cercetare progresist Open Society Foundations.
„Deci, ceea ce s-a întâmplat apropie și mai mult politica internă și diplomația”, a adăugat ea, notând că liderii internaționali vor urmări îndeaproape măsurile adoptate de administrația Joe Biden împotriva autorilor violențelor.
„Democrația se apără”
Șeful diplomației americane, Mike Pompeo, a respins „calomniile” celor care au comparat Statele Unite cu o „republică bananieră”, subliniind că protestatarii au fost dispersați iar lucrările Congresului au fost reluate.
Într-un comunicat distribuit pe larg de diplomații americani, ambasadoarea SUA în Uganda, Natalie Brown, a arătat că este inevitabil ca unele voci să pună sub semnul întrebării „dreptul SUA de a vorbi despre democrație în restul lumii”.
„Dar, când denunțăm încălcarea drepturilor omului, nu o facem pentru că astfel de încălcări nu se produc și în SUA. Când vorbim despre libertatea presei, nu o facem pentru că ziariștii americani nu sunt hărțuiți. Când pledăm pentru independența justiției, nu o facem pentru că judecătorii americani sunt liberi de orice influență externă”, a afirmat ea.
„Din contră. O facem pentru că suntem conștienți de ce mai este de făcut în experiența americană a democrației și pentru că istoria noastră ne învață că, pentru a dura, democrația se apără.”
Țările criticate de Statele Unite pentru încălcarea drepturilor omului nu au întârziat să iasă la atac.
Președintele Zimbabwe, Emmerson Mnangagwa, a cerut joi stoparea sancțiunilor prelungite anul trecut de Donald Trump, argumentând că „evenimentele de ieri au arătat că SUA nu au niciun drept moral de a pedepsi o altă națiune sub acoperirea impunerii respectării democrației”.
În Venezuela, unde Washingtonul nu recunoaște legitimitatea președintelui socialist Nicolas Maduro, guvernul a condamnat diviziunile politice din SUA și și-a exprimat speranța că americanii „vor putea deschide o nouă cale spre stabilitate și justiție”.
„Introspecție”
International Crisis Group, un think-tank specializat în prevenirea conflictelor care rareori s-a arătat interesat de politica americană, a avertizat că riscul de violențe rămâne ridicat.
„SUA sunt astăzi o țară unde milioane de persoane sunt convinse că noul președinte nu a fost ales de manieră legitimă”, notează ICG. „Mulți dintre ei sunt înarmați și, în aparență, deciși să recurgă la mijloace extreme pentru a se asigura că punctul lor de vedere va prevala”.
„A venit acum momentul pentru Statele Unite, care au petrecut decenii spunând altor țări ce trebuie să facă pentru a-și rezolva problemele, să treacă la o muncă de introspecție”, a concluzionat think-tank-ul.
