Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție cer reforme rapide în justiție, pentru alinierea legislației naționale cerințelor minimale ale dreptului Uniunii Europene privind statul de drept și identifică 10 urgențe.
Cele două asociații reamintesc, într-un comunicat de presă transmis joi, că primul Raport anual cu privire la statul de drept, publicat la 30.09.2020 de Comisia Europeană, reține că măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței sistemului judiciar continuă să fie în vigoare, dând exemplul Secției de investigare a infracțiunilor comise de judecători și procurori (SIIJ), normelor vizând răspunderea materială a magistraților, numirii procurorilor de rang înalt, sistemului de pensionare anticipată la 20 de ani vechime. Comisia Europeană a constatat că acest fapt crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în ansamblu, dar afectează și independența, statutul și cariera individuală a magistraților, în special prin efectul combinat al diverselor măsuri legislative, criticate în timp de toate entitățile internaționale relevante.
A fost criticată și creșterea deficitului de resurse umane în sistemul de justiție, în condițiile unor aspecte legislative negative vizând admiterea în magistratură și promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție, atrag atenția cele două asociații ale magistraților.
În acest context, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită reforme rapide în justiție, pentru alinierea legislației naționale cerințelor minimale ale dreptului Uniunii Europene privind statul de drept, rapoartele entităților internaționale relevante și doleanțelor majorității covârșitoare a magistraților români.
Zece urgențe identificate de cele două asociații:
- 1. Reglementări legislative pentru admiterea în magistratură, delegarea, detașarea și transferul magistraților; renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;
- 2. Desființarea necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;
- 3. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
- 4. Reinstaurarea meritocrației în magistratură; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;
- 5. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolului ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenței procurorului și reglementarea clară și restrictivă a noțiunii de procuror ierarhic superior;
- 6. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială; revizuirea dispozițiilor privind alegerea și revocarea membrilor CSM, în sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile și accesibile;
- 7. Reorganizarea Inspecției Judiciare, reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari și funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;
- 8. Abrogarea dispozițiilor introduse în anii 2018-2019 de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor (spre exemplu, completurile de apeluri în trei judecători);
- 9. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;
- 10. Ratificarea de Parlamentul României a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale.
În opinia celor două asociații, alte propuneri (unele cuprinse și în proiectele publicate de Ministerul Justiției la 30 septembrie 2020) care pot ajuta la modernizarea justiției nu sunt de o urgență deosebită și pot fi discutate pe larg (spre exemplu, adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, unele modificări aduse Codului de procedură civilă etc.) în grupuri de lucru organizate de Ministerul Justiției, la care să participe și asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor.
