SUA intenționează să își reducă efectivele militare din zonă de la 5.200 la 3.500, potrivit anunțului făcut de liderul de la Washington, pe twitter. Planul reprezintă punerea în aplicare a unei decizii mai vechi a actualei administrații americane. Totuși, liderul de la Casa Albă nu a furnizat nici acum date concrete legate de calendarul retragerii soldaților americani.
U.S. planning to cut military presence in Iraq – https://t.co/d1MGNQ2QsA
— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) August 30, 2020
Vineri, forțele irakiene au anunțat că în prezent capacitățile sale de a conduce operațiuni împotriva grupării teroriste ISIS au crescut semnificativ.
Decizia de reducere a prezenței militare americane în zonă se înscrie în strategia liderului de la Casa Albă care a insistat de-a lungul mandatul său și în discursul recent de acceptare a nominalizării pentru o nouă candidatură că va pune capăt războaielor din Orientul Mijlociu.
“Spre deosebire de administrațiile anterioare, am ținut America departe de noi războaie. Soldații noștri se întorc acasă”, a mai spus Trump. El a marșat pe dorința de a ajunge la o retragere completă a trupelor în viitorul apropiat.
Preşedintele Donald Trump s-a întâlnit recent cu noul şef al guvernului irakian, Mustafa al-Kadhimi, exprimându-și din nou dorinţa de a retrage trupele americane din Irak, dar fără a specifica un calendar, în contextul în care Washingtonul şi Bagdadul se confruntă cu provocarea reprezentată de grupările armate aliate ale regimului de la Teheran.
Preşedintele SUA l-a primit pentru prima dată la Casa Albă pe premierul irakian Mustafa al-Kadhimi, numit la conducerea executivului de la Bagdad în luna mai, într-o ţară în care Iranul şi SUA concurează pentru a-şi impune influenţa.
AFP nota că premierul irakian a avut parte de o primire călduroasă, al-Kadhimi fiind considerat mai pro-american decât predecesorul său, ceea ce a contribuit la relansarea relaţiei bilaterale după luni întregi de tensiune.
„Am avut o relaţie foarte, foarte bună de la început”, a declarat Donald Trump despre liderul irakian,”un bărbat foarte respectat”, care i-a mulţumit, la rândul său, preşedintelui american pentru sprijinul acordat ţării sale.
Premierul al-Kadhimi a declarat reporterilor că „nu avem absolut deloc nevoie de trupe de luptă în Irak, dar avem nevoie de instruire” şi de „cooperare în materie de securitate”.
În prezent, soarta celor peste 5.000 de soldaţi şi diplomaţi americani dislocaţi în Irak de la declanşarea războiului anti-jihadist este de actualitate mai mult decât oricând în relaţia bilaterală, după valul de sentimente anti-americane care a urmat atacului ordonat în ianuarie de preşedintele Donald Trump şi care a avut drept rezultat uciderea, la Bagdad, influentului general iranian Qassem Soleimani.
În faţa insistenţelor reporterilor de a afla care este calendarul retragerii militarilor din Irak, Donald Trump s-a întors spre secretarul de stat Mike Pompeo, care s-a limitat să afirme doar: „De îndată ce ne putem duce la bun sfârşit misiunea”.
„Preşedintele a spus foarte clar că vrea să reducă forţele noastre la cel mai scăzut nivel, cât mai rapid posibil”. Pe teren însă, situaţia este departe de a fi complet stabilizată.
Secretarul de stat american l-a primit miercuri pe omologul său irakian Fuad Hussein. „Grupările armate, care nu se află sub controlul complet al premierului, au împiedicat progresul nostru”, a declarat şeful diplomaţiei americane. „Aceste grupări trebuie să fie înlocuite de poliţia locală cât mai curând posibil”, a adăugat Mike Pompeo.
Secretarul de stat american nu a numit în mod explicit facţiunile irakiene pro-iraniene, dar vizita premierului irakian are loc pe fondul atacurilor comise de aceste miliţii împotriva intereselor americane în Irak, incidente care au loc aproape zilnic.
Pompeo s-a angajat să „sprijine forţele de securitate irakiene” pentru a „reduce puterea miliţiilor care au terorizat poporul irakian de prea mult timp şi au subminat suveranitatea naţională a Irakului”. Un înalt oficial american a insistat ulterior că această problemă, care persistă, reprezintă „o provocare pentru securitatea şi suveranitatea irakiană şi o ameninţare pentru interesele de securitate ale SUA în regiune”.
