Prahova nu a dus niciodată lipsă de scandaluri cu miză financiară enormă. Pentru că întotdeauna din Prahova au fost oameni puternici implicați în deciziile luate de vârf și este aproape inutil să-i mai amintim pe cei care au fost la vedere.
Există actori care învârt banii cu lopata, care și-au subordonat o latură a activității economice, din județ și nu numai, care au știut să ungă toate rotițele ca nimeni să nu-i deranjeze. Evident, nu pot face asta fără acceptul șefilor politici, aflați într-o frăție directă sau bine unsă prin interpuși. Când vremurile o cer, interesele se pot întâlni sau pot fi bine sincronizate la un corn sau un pahar cu lapte.
Un asemenea domeniu îl reprezintă tot ce înseamnă colectarea, transportul,depozitarea/valorificarea gunoaielor în județ dar si eliminarea deşeurilor de foraj.
Pana la dezvaluirea metodelor si mijloacelor absconse utilizate de gruparea de criminalitate economico-financiara organizata de la nivelul judetului Prahova va prezentam un material realizat de cei de la Rise Project (acestia urmand sa revina pe aceasta tema in urma anchetelor derulate saptamana trecuta in judetul Prahova).
„Secrete de ciment”
Gunoiul este noul aur. Cu cât îl produci mai mult, cu atât îi îmbogățești pe unii, în timp ce tu te îmbolnăvești.
Acesta e lanțul cauză-efect și așa prosperă mafia italiană care plimbă deșeul toxic pe străzile și mările europene.
Destinația?
Fabricile de ciment din România.
Sunt șapte la număr, toate alimentate cu deșeuri din Italia sau Germania pentru a fi incinerate și trimise prin horn direct în plămânii noștri.
Documentarul “Cement’s Dirty Business” urmărește acest traseu.
Fenomenul a luat amploare odată cu noua metodă globală de ardere a deșeurilor industriale și menajere în cuptoarele fabricilor de ciment. Reziduurile pentru care nu există teoretic soluții de reciclare au înlocuit astfel combustibilul tradițional, cărbune sau petrol, poluant și el.
Rețeta este extrem de profitabilă: fabricile nu doar că nu mai plătesc carburantul pentru producția proprie, ba chiar iau bani să folosească deșeul primit.
Câștigă, practic, la două mâini.
Cei șapte coloși industriali din România pot incinera anual un milion de tone de deșeu menajer, adică o cincime din cât producem cu toții. Problema e că ard orice, inclusiv substanțe strict interzise, iar toxinele emanate în atmosferă au efecte dramatice asupra sănătății populației, reclamă doctorii și autoritățile.
Nimeni, însă, nu controlează nimic.
“Cement’s Dirty Business” reprezintă un studiu de caz european, cu focus pe toate palierele crimei organizate implicate în circuit.
Omul plătit de statul român să monitorizeze și să autorizeze deșeurile care intră în țară e uneori un cal troian. În paralel, trimite facturi fabricilor de ciment pentru afacerea lui de familie. Deține singura firmă care monitorizează noxele emise de cimentiști.
Localnicii trag alarma pentru sănătatea lor: incidența cancerelor a crescut în zonă.
Mafia și gulerele albe (politicieni și corporații) sunt cei care profită sistematic din industria subterană. Piața deșeurilor devine locul de întâlnire al lumii interlope cu marea industrie, atunci când multinaționalele evită prețul corect pentru eliminarea reziduurilor industriale și opteaza pentru rute ocolitoare și mai ieftine.
Apoi, scapă fiecare cum poate. S-au ridicat astfel imperii recente de miliarde de euro, cimentate prin complicități transnaționale.
În patria Camorrei, brigăzile anti-mafia schimbă dintotdeauna focuri cu traficanții care controlează rutele, însă aparatul judiciar european nu reușește să tragă la răspundere marile corporații ce beneficiază din traficul cu deșeuri periculoase.
“Cement’s Dirty Business” ți-i arată pe toți, cu nume și prenume, fiecare ocupând veriga lui în triada care otrăvește continentul.
Află ce respiri.
Documentarul este în limba engleză, dar are subtitrări în română și italiană. Alegeți subtitrarea potrivită din opțiunile YouTube (Colțul dreapta jos, Setări → Subtitrare).
