Astfel a fost modificat articolul 94 referitor la folosirea limbii minorităţilor naţionale, în sensul în care autorităţile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităţilor în unităţile administrativ teritoriale şi în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare.
„(1) În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. (2) Autorităţile administraţie locale prevăzute la alin. (1) prin hotărâre, pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1)”, arată articolul 94, în forma publicată, vineri, în Monitorul Oficial.
De asemenea, o altă modificare adusă OUG privind Codul administrativ îi dă rang de ministru secretarului general al Guvernului, precum şi posibilitatea de a avea la SGG şi alţi secretari de stat, nu doar secretari general adjuncţi.
„Guvernul are un Secretariat General care este condus de secretarul general al Guvernului care are rang de ministru, numit prin decizie a prim-ministrului. Secretarul general al Guvernului este ajutat de unul sau mai mulţi secretari general adjuncţi care au rang de secretar de stat, numiţi prin decizie a prim-ministrului, precum şi, după caz, de unnul sau mai mulţi secretari de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie prin decizie a prim-ministrului”, potrivit articolului 20 al actului normativ publicat în MO.
De asemenea, Guvernul a adus modificări pentru clarificarea procedurii legate de trecerea unui bun din domeniul public al statului în cel al unităţilor administrativ teritoriale. Astfel ministerele pot iniţiat actul normativ pentru procedura mutării bunului respectiv din domeniul public în cel al unităţilor administrativ teritoriale.
Ordonanţa de Urgenţă include şi o prevedere care îl obligă pe şeful statului să se pronunţe în termen de zece zile cu privire la numirea unui membru al Executivului.
„(3) Preşedintele României numeşte în funcţie persoana propusă de prim-ministru în termen de 10 zile de la înregistrarea propunerii sau în acelaşi termen, în condiţiile alin. (4) sau (5), motivează, îi comunică prim-ministrului şi face public refuzul numirii în funcţie. (4) Preşedintele României poate refuza, motivat, orice propunere a prim-ministrului pentru numirea în funcţia de membru al Guvernului în situaţia în care persoana propusă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 17 sau, cu privire la această persoană, au intervenit cazurile de încetare a funcţiei de membru al Guvernului prevăzute de art. 42 lit. c), e) şi f)”, potrivit articolul 47 al OUG publicată în Monitorul Oficial.
De asemenea, validarea mandatelor consilierilor locali prin hotărârea instanţei, nu a comisiei de validare, cum era până acum.Tot prin Codul administrativ redevenţele obţinute prin concesionare din activităţi de exploatare a resurselor la suprafaţă se constituie venit la bugetul local. 40 la nivelul bugetului local al judeţului pe pe teritoriul asupra căruia există activităţi de exploatare şi 40% la bugetul local al comunei, oraşului sau municipiului şi 20% la bugetul de stat. Trebuie să beneficieze şi autorităţile locale de bogăţiile subsolului, nu doar Guvernul României”, afirma ministrul Dezvoltării Daniel Suciu, după adoptarea ordonanţei de urgenţă.
Acesta a mai spus atunci că aleşii locali vor avea diverse obligaţii, printre care cea mai importantă ar fi faptul că vor răspunde exclusiv pentru aprecierea necesităţii şi oportunitatea actelor administrative.
„Aleşii locali vor răspunde exclusiv pentru aprecierea necesităţii şi oportunitatea actelor administrative. Acest lucru nu înseamnă că nu răspund pentru legalitate. Pot înţelege poziţia sindicatelor din administraţie, pot înţelege până la un anumit punct ipoteza conform căreia orice nobil pune un funcţionar public să facă o ilegalitate şi doar funcţionarul public răspunde. Acest lucru este fals. Niciodată, niciun ales local nu trebuie să oblige un funcţionar public să încalce legea. Însă există funcţionari care refuză să semneze un act administrativ deşi ştiu că acest lucru este perfect legal. Dacă ne dorim ca fiecare să aibă responsabilitatea funcţiei sale, acest lucru trebuie să se întâmple şi în administraţia publică locală. Despre schimbarea modalităţii de adoptare a unor anumite acte normative, respectiv hotărârile consiliului local sau judeţean care se vor adopta cu majoritate absolută, respectiv jumătate plus unul din numărul consilierilor în funcţie. Singura excepţie va fi cea de înstrăinare a bunurilor imobile care rămân în continuare cu două treimi din numprul consilierilor în funcţie”, a conchis Daniel Suciu.
OUG privind Codul administrativ a fost adoptată pe 25 iunie, însă Guvernul a adus, miercuri, modificări la actul normativ. Cu o zi înainte premierul Viorica Dăncilă a avut o întrevedere la Palatul Victoria cu Kelemen Hunor. Liderul UDMR i-a cerut şefului Executivului revenirea la Codul administrativ aprobat de Parlament.
Întâlnirea între cei doi a avut loc la solicitarea liderului Uniunii.
