Motto-ul acestei postări îl reprezintă relyarea integrală a Sonetului LXVI(66)
a genialului William Shakespeare
” De tot scârbit , în moarte-aș vrea să fug, / Să nu-i mai văd în zdrențe pe cei buni, / Sluțenia ornată cu belșug, / Credința compromisă de minciuni, / Pe harnic în batjocură plătit , / Fecioarele împinse la desfrâu, / Dezonorat pe cel desăvârșit, / Pe șchiop ținând zburdălnicia-n frâu, / Știința nlănțuită de tiran, / Talentul explicat de idioți, / Apostrofat cel pur , ca grobian, / Și gardianul slugărind la hoți. // Sleit de toate astea, aș pleca, / Dar lumii pradă las iubirea mea .”
Redacția platformei media Criteriul Național a considerat ca fiind binevenită și totodată inspirată această modalitate de a reprezenta,asemenea unui arc în timp viziunea Marelui Bard în deplină concordanță cu tot ceea ce se petrece în actualitate.
Niciun fel de impiediment nu poate împiedica acest act cultural de readucere aminte a acestui inspirațional SONET 66 ca să fie reprodus cu o trecere și fină legatură cu corpul ideatic al minunatului articol semnat de către domnul Vasile Soroceanu.
Pentru justețe, vă devoalăm vouă, cititorilor acestei platforme media independente dorința domniei sale care ne-a zis, aproape profetic -” Dacă numai 1% dintre cititori va înțelege mesajul, va fi un succes !”
În aceste condiții, făcând încă o reverență și bucurându-ne de disponibilitatea și forța de pătrundere a ideilor domniei sale, vă oferim unul dintre articolele pe deplin impresionante, care au puterea de a schimba în bine atât modul de acțiune cât și cel de gândire al fiecăruia dintre dumneavoastră.
Tema aleasă este una aparte, una menită să aducă în fața ochilor aspecte ce țin de fine și rafinate subtilități psihologice, deoarece expun și motivează comportamente demne de toată lauda.
Nu există om, de la copil la bătrân,care să nu fi fost călcat în picioare, la figurat, măcar o dată în viață !
Astfel de momente au cauze multiple, unele sunt exterioare omului, cum ar fi opresiunea unor regimuri politice, altele sunt consecința propriilor noastre slăbiciuni, de regulă, cultivate subtil de către ceilalți, după chipul, asemănarea și interesele lor.
Permiteți-mi chiar sa vă exemplific. Mama ne-a cerut până la „Plecare”, la vârsta de 90 de ani, nouă, copiilor ei, celor două fete și doi băieți următoarele : „Să vă aveți ca frații !” Și această dorință formulată cu ton deloc poruncitor era exact ceea ce ea nu a avut în viață și ar fi dorit cu orice preț să aibă.
Încercarea mea de a-i spune că fiecare are felul și limitele lui de a înțelege viața, nu i-au schimbat niciodată crezul și hotărârea pe care o dorea a fi respectate. Așa am deveni cu toții fățarnici, nurorile se iubeau cu soacra, frații cu cei doi cumnați, „o armonie” și o imagine de familie model !
Dupa „Plecarea” mamei, fiecare a auzit porunca unui glas interior : „Jos masca” !
Era momentul descatușării și revenirea la echilibrul interior, specific fiecăruia. Dispăruse sentimentul fricii să nu o supărăm pe mama.
Cum se ajunge la acest dezechilibru sufletesc cu manifestari concrete în raporturile dintre oameni ?
Uităm legea fundamentală a celor două forțe care ne conduc viața : forța centripetă, generatoare de EGOISM și forța centrifugă, aducătoare de altruism, totul pentru alții, uitând de propriul interes. Dezechilibrul dintre cele două forțe este cauza suferinței noastre !
Așa se întâmplă și cu dezechilibrul între demnitate și sentimentul de frică, având drept consecință pierderea LIBERTĂȚII.
Linia roșie peste care nu trebuie să trecem pentru a menține măsura, cumpătarea în viață, este stabilită de fiecare dintre noi. Daca îi lăsăm pe alții să stabilească această limită între Demnitate și Frică, și asta numai de Frica de necunoscut, înseamnă că nu avem voința și credința pentru a fi noi înșine.În aceste condiții noi cedăm Liberul nostru arbitru altora, fără săne dăm seama. Aceasta-i adevarata cauză a pierderii LIBERTĂȚII !
Remediul,pentru a trăi în armonie cu tine însuți și cu ceilalți, este să explorăm propriul suflet, care are acces și la realități de dincolo de lumea simțurilor-se spune „Ascultă-ți inima ! ” – să ne impunem limite care conservă tot ceea ce-i omenesc în noi și să alungăm Frica , acea forță nevăzută care ne paralizează voința și judecata.
Sursa foto : https://google.com
Redacția platformei media Criteriul Național mulțumește domnului Vasile Soroceanu pentru acest material trimis astăzi 20 Februarie 2018 în exclusivitate.Totodată,pe această cale îl asigură de statutul de colaborator permanent.
