Consumul apare din ce în ce mai des în rândul elevilor, în special cei care doresc excelenţă sau al celor presaţi de dorinţa de performanţă a părinţilor, spune psihologul Laura Maria Cojocaru, preşedintele Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Ea afirmă că acest comportament este întâlnit şi în rândul studenţilor – în special în rândul celor care urmează facultăţi ce presupun un număr mare de ani şi un volum foarte mare de informaţie extrem de specifică şi amănunţită, şi care duc către profesii cu un grad mare de responsabilitate.
“Există o serie de cel puţin cinci motivaţii care îi determină pe tineri să consume substanţe psihotrope. Pe de o parte, consumatorii sunt de părere că substanţele îi ajută să se relaxeze şi să scape rapid de stresul tezelor, examenelor sau al sesiunii. De asemenea, consideră că îi ajută să se concentreze, să aibă mai multă energie, să înveţe mai mult şi mai repede. Alte motivaţii care stau la baza consumului sunt prezumtivul ajutor privind uitarea anumitor frustrări, suferinţe, care îi trag în jos în procesul de învăţare, obiceiul grupului din care face parte, deci un vehicul al socializării sau, nu în ultimul rând, nevoia de imitare a comportamentului celorlalţi din grup”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Sunt mai multe riscuri la care se supun cei ce consumă frecvent. Întâi de toate fiziologice.
“Atunci când organismul caută instinctiv în afara sa ‘ajutorul’ de stare de bine cu care s-a obişnuit, acesta consumă o cantitate mai mare de energie decât în mod obişnuit. De cele mai multe ori, persoana intră în rezervă naturală de energie a organismulul, fapt ce duce la scăderea sistemului imunitar”, declară psihologul.
Un alt risc este cel psiho-emoţional. “Deoarece primeşte ‘ajutor’ din afară sa, organismul se învaţă „leneş” şi nu-şi mai produce singur cantitatea necesară de hormoni ‘ai fericirii': serotonină, endorfinele, dopamină etc.
Astfel, atunci când apare nevoia de relaxare, de trăire a stării de bine, organismul singur va produce insuficienţi hormoni ai stării de bine şi atunci apare din nou nevoia de a “cere ajutor” din afara sa, adică de a apela din nou la consumul de substanţe. Astfel, pas cu pas, se instalează dependenţa. Cu cât organismul primeşte mai mult din afară, cu atât devine mai „leneş”, deci mai lipsit de energie, fapt care poate duce în timp nu doar la dependenţă ci şi la depresie, anxietate, atacuri de panică, apariţia anumitor fobii legate de sănătate, uneori se pot declanşa chiar episoade psihotice. Lipsa de energie şi oboseală duc la lipsa de motivaţie, dispoziţie scăzută pentru lucrurile care înainte produceau plăcere, tristeţe, izolare, sentimente de neputinţă, o viziune tragică asupra vieţii, chiar ideaţie suicidară – simptome ale depresiei. De asemenea, lipsa de energie poate duce la îngrijorări, temeri, legate de propria sănătate – simptome ale anxietăţii, atacului de panică, fobiilor”, explică specialistul.
De asemenea, sunt şi riscuri sociale. “Neputinţa de a-şi duce până la capăt sarcinile, temeri legate de atragerea judecăţii celorlalţi, posibilitatea de a pierde aprecierea lor sau chiar persoanele în sine etc., pot duce la anxietate de performanţă, izolare, chiar abandonarea studiilor. În cazul utilizării consumului ca formă de uitare, acesta nu face decât ca, pe termen lung, să mărească şi mai mult gunoiul de sub preş”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, preşedintele Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
CRITERIUL NATIONAL
www.criteriul.ro










