Motto : ” Nu e carte să înveți / Că viața s-aibă preț./ Ci trăiește, chinuiește, / Și de toate pătimește / S-ai s-auzi cum iarba crește . ” ( Mihai Eminescu)
Mulți dintre noi trăiesc intens și divers fără să cunoască acest minunat îndemn al marelui geniu al românilor,inegalabilul Mihai Eminescu.
Dar, de ce o facem ?
Am stat multă vreme și am cugetat la ac est aspect și, într-un final am ajuns la anumite concluzii. Acestea se leagă de aspecte concrete, deoarece în structura noastră psiho-somatică avem acel „CEVA” din noi care ne spune fără cuvinte că numai alegând ” CĂRAREA”, în loc de autostradă pentru toți, ne putem găsi locul și cumpătul (echilibrul interior) pentru a ne simți că trăim cu adevărat.
Se spune popular ” E de capul lui” , adică luăm deciziile privitoare la viața noastră, nu lășăm pe alții să ne conducă.
Cu certitudine , o astfel de abordare a vieții , este o manifestare a LIBERTĂȚII, în limitele împrejurarilor exterioare in care trăim !
Vor spune unii dintre noi : Cum , asa de unul singur, într-o lume a globalizarii și cu atâția oameni în jurul nostru ?
Aici intervin alte amănunte care ne fac viața și mai aspră. Dacă, din principiu ne imaginăm că simpla prezență a noastră în mijlocul mulțimii ne asigură ceva, ne înșelăm amarnic.Vom trăi cu iluzii și mai ales vom încerca și vom experimenta una dintre cele mai crunte și mai triste singurătăți….
Practic, vedem o mare de oameni însă niciun OM !
Și acum sincer, vreau să vă reamintiți o astfel de stare sufletească, dar să nu o reiterați deoarec v-ar produce disconfort sufletesc.
Numai ” CĂRAREA” aleasă de fiecare (în afaceri se spune că am fi identificat o nișă !) ne va permite să facem Turul-de-Viață și să ne îndeplinim astfel menirea pe acest pământ.
Nu mai e vremea întrebărilor ! Ne-am maturizat și sofisticat modul de culegere a informațiilor ce ne interesează Ceea ce trebuie să primim de la Stat , sigur vom primi, așa cum ne-au promis „reprezentanții „noștri !
Și… totuși, cu voia dumenavoastră îndrăznesc să vin cu un exemplu concret, care vă va edifica.
Anticipez că ” CEVA ” făcut pentru Binele General va rămâne fără efect din cauză că este folosit în mod repetat – în scop de învățare- , situație care generează OBISNUINȚA , acel reflex căruia îi devenim supuși fără să mai gândim.
Așa se va întâmpla cu Sistemul Național de Alarmare în caz de Calamități și dezastre.
Spun aceasta deoarece am văzut că repetarea lunară a exercițiului de alarmare la nivel național lasă fără reacție populația. Nu știu de ce,dar multi nici nu aud zgomotul care prevestește răul .
Am ajuns într-o situație identică ca și în povestea (intitulată sugestiv) – Lupul la stână ! – unde ciobanul , pus pe glume nesărate, a dat alarmă falsă sătenilor referitor la sosirea lupilor la oi . Atunci când lupii chiar au venit și ciobanul a dat alarma, sătenii nu au intervenit , crezând că ciobanul e pus pe glume și vrea doar să îi păcălească . Rezultatul e logic și firesc, deoarece atât oile cât și ciobanul au fost mâncați de lupi.
Închei aici spunând doar atât…Alo ! Alo !!! E cineva pe recepție la Dispeceratul Central pentru Situații de Urgență ?
Nu de alta, dar se impune să fim fără frica și să facem Turul-de-Viață pe „Cărarea” noastră! Și să ținem cont că obișnuința poate cauza un cerc vicios…
Sursa foto Calatoria Inimii
Redacția platformei media Criteriul Național mulțumește domnului Vasile Soroceanu pentru acest material oferit în exclusivitate astăzi 17 Martie 2018
