Simone Lamsma a desăvârșit o interpretare memorabilă a celui de-al treilea concert pentru vioară de Saint-Saëns

septembrie 19

17:23 2017

Printeaza

👤de Daniel Mihai

Sub bagheta maestrului FRANÇOIS-XAVIER ROTH , la Atheneul bucureștean a avut loc un concert memorabil. Solista acestui eveniment a fost violonista de origine olandeză Simone Lamsma. De asemenea Corul Regal condus de Eduard Dinu a oferit piese precum Ravel – „La Valse” si Debussy – Première Suite pour orchestre.

Concertul de vioară numărul trei în si minor, opus 61 de Camille Saint-Saëns este o lucrare ce e la loc de mare preț, ce se situează în repertoriul violonistic. Este compus pentru acest nobil instrument și orchestră, fiind scris în luna martie a anului 1880.Compozitorul francez Saint-Saëns a dedicat concertul compozitorului și virtuozului spaniol Pablo de Sarasate, care l-a interpretat în premieră în luna octombrie a aceluiași an 1880.

Lucrarea este cocepută în trei mișcări:

Allegro non troppo
Andantino cvasi allegretto
Molto moderato e maestoso – Allegro non troppo
Chiar dacă cel de-al treilea (și ultimul) concert de vioară al lui Saint-Saëns pare să impună mai puține cerințe tehnice soliste decât cele din urmă lucrări de acest gen, invenția melodică și subtilitatea materialului componistic îl va impune și prezenta unor provocări interpretative semnificative.

Glumind un pic, acest fel mai angoasant, poate chiar ceva mai implicat , dar deloc stressant pot reprezenta unele dintre motivele pentru care s-a impus în repertoriul tuturor marilor violoniști.

Interpretarea din dupa-amiaza zilei de 19 Septembrie din cadrul Festivalului Enescu a titratei Simona Lansma a adus acea delicatețe, acel autentic filon romantic, mai notabil în cea de-a doua mișcare. Expresivitatea liniilor ,elodice sau a planurilor sonore, a agogicii inteligente au fostalte atu-uri ce au delectat publicul dar și pe cei avizați.

De asemenea și coralul din finalul concertului amintește de încheierea celui de-al patrulea concert de pian. Poate din acest motiv, concertul dedicat lui Sarasate împreună cu Introducerea și Rondo Capriccioso, Op. 28, și Havanaise, Op. 83, sunt principalele lucrări concertante pentru vioară ale lui Saint-Saëns, auzite astăzi în mod regulat pe toate scenele de concert din întreaga lume.

Interpretare ireproșabilă a solistei a fost răsplătită din plin de publicul aflat în cocheta sală a Atheneului. Artista a mulțumit și a oferit ca bis, cea de-a treia sonată a lui Eugene Ysaye- Ballade, dedicată lui George Enescu.

Sursa foto : https://www.concertgebouw.nl

Cronica acestui material a fost oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național

Despre autor

Scroll Back To Top 📄Alte articole ale autorului

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Scroll Back To Top

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

Criteriul National