Viața comunității – „Adaptare sau Integrare? ”- Partea a Treizeci și Doua
mai 04
11:57
2016
Fiecăruia ne este dat să trăim într-un loc și un timp anume. Aceasta pentru ca nu noi am hotărât când să venim pe lume.
Daca „ am venit ” în această lume , existența noastră depinde de respectarea regulilor stabilite de alții .Cum se spune : E lumea lor !
Înțelegem ,din primii ani de viață, ce avem voie să facem și ce nu, practic ni se ia din LIBERTATEA noastră în fiecare zi. S-au înființat insituții speciale pentru a gestiona libertatea.Prima este școala, cu programa ei stabilită dupa nevoile societății , nu ale noastre.
Așa se face că majoritatea dintre noi nu este preocupată daca e bine sau rău ce face, CI , ce zice „Lumea” !
Este adevărat că suntem dependenți unul de celalalt, legați prin fire vizibile și invizibile, însă multe din aceste conexiuni sunt artificiale, în avantajul unei minorități și pentru uniformizare a ceea ce ,în mod natural, este unic și diferit.
Se ajunge aici chiar cu aportul nostru , atunci când refuzăm, din comoditate , să gândim cu mintea noastră.
Ne lipsește VOINȚA de a rămâne cuplați la motorul vieții. Luăm ca adevărat tot ce ni se spune, uitând că orice acțiune premeditată a omului urmărește realizarea propriului interes.
Pânî la interesul comun , mai e drum de mers.
Societatea omenească trebuie condusă, la fel și comunitatea locală. În regimul politic care guvernează țara- în democrație- avem posibilitatea să alegem noi Conducerea, tocmai pentru protecția , atât a INTERESULUI propriu, cât și al celui COMUN.
Neimplicarea în procesul electoral echivalează cu abandonul luptei pentru a alege pe cel mai onest și competent să hotărască în locul nostru în afacerile publice.
Cum asta ? Cu anume curiozitate, o să vă întrebați.
Pentru că lăsăm totul la întâmplare, însă întâmplarea are și ea o cauză, o generează chiar omul . Evident, omul interesat care știe să profite de lenea de a gândi și de a acționa a celorlalți.
Omul nu poate trăi în izolare.Tot ce ne înconjoară ne afectează în bine sau în ru. De exemplu, atunci când cumperi o casă, esențial este să cunoști vecinii , vecinătățile, utilitățile și accesul la „Lume”. Poți să-ți faci palat , dacă vecinii provoacă permanent dezordine, în curtea lor, te afectează atât de grav că-ți vine să-ți iei câmpii și să vinzi casa pe nimic.
Frecvența unor astfel de situații are o cauză precisă : avem în cap ideea că în curtea mea fac ce vreau !
Nu ni s-a spus când eram mici, nici la școală și nici de către „Partid” , că nu putem nesocoti viața celorlalți, că…Dreptul meu încetează unde începe dreptul altuia .
Fac ce vreau acasă la mine , dar fără să tulbur viața celorlalți .
Până când nu vom fi pătrunși de necesitatea respectării acestor reguli, nu vom trăi omenește , oricâte legi vor da guvernanții!
Lozinca vehiculată : Trebuie să te integrezi ! este in disprețul omului.
Adaptarea nu este egală ca înțeles cu Integrarea.
Eu am voință și capacitatea de a mă adapta la mediul în care trăiesc, dar nu vreu integrare care înseamnă să fiu ca ei ,bun sau rău, renunțănd la personalitatea mea. Eu vreau să fiu ca mine !
Prin INTEGRARE se ajunge la o masă de oameni anonimă ,ușor de manipulat dupa interesul exclusiv al „Șefului”.
ADAPTAREA înseamnă oameni distincți, cu personalitate, cu idei infinite, care știu să coopereze și să respecte regulile de conviețuire în comunitate.
A trăi demn în lume înseamnă:
Unitate în varietate !
Conlucrare nu Integrare !
Fiecare pentru Sine și Toți pentru comunitate !
Sursa foto : eurotehnicaitc.ro, acvilaortodoxa.wordpress.com
Redacţia ziarului Criteriul Naţional mulţumeşte inspiratului autor Vasile Soroceanu şi totodată,pe această cale îl asigură de colaborarea ce se doreşte a fi permanentizată !












