Criteriul National

Cu 60% mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile, trimise de consumatori către CSALB

Cu 60% mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile, trimise de consumatori către CSALB
octombrie 20
11:36 2026

20 octombrie București. În primele 9 luni din acest an consumatorii au trimis către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) 3.394 de cereri, față de 2.121 în perioada similară din 2025. Dificultățile de plată pe care consumatorii au continuat să le întâmpine în relație cu băncile și IFN-urile au condus la o creștere cu 60% a solicitărilor de renegociere a obligațiilor contractuale aflate în derulare. Din negocierile purtate în acest an, intermediate de CSALB, beneficiile rezultate sunt de aproximativ 1,2 milioane euro. Astfel, valoarea totală a beneficiilor rezultate (în cei peste 10 ani de activitate operațională a Centrului) este de aproximativ 18,7 milioane euro.

Din totalul cererilor primite la finalul T3 2026, 2.287 erau destinate băncilor (față de 1.620 în perioada similară din 2025), iar 1.107 cereri vizau relația consumatorilor cu IFN-urile (față de 501 la finalul T3 2025). Astfel, ponderea cererilor adresate IFN-urilor din total a crescut de la 23,6% anul trecut, la 32,6% anul acesta, în timp ce ponderea cererilor adresate băncilor este acum de 67,4% din total, în scădere de la peste 76%. Ponderea cererilor negociabile din total este de 85%. La finalul T3 2025 ponderea cererilor negociabile a fost de 76,5%, iar în aceeași perioadă din 2024 a fost de 71,8%. Acest lucru se datorează scăderii de la 803 (final T3 2024), la 500 (final T3 2025), respectiv la 513 (final T3 2026) a numărului cererilor de ștergere a înregistrărilor din Biroul de Credit (care nu pot face obiectul unui dosar de negociere prin intermediul CSALB, ci sunt soluționate direct de către părți sau clasate).

În primele trei trimestre, băncile au acceptat spre negociere 572 de cereri, iar IFN-urile niciuna. În 90% dintre negocierile din acest an părțile s-au împăcat, adică au acceptat soluțiile propuse de conciliatorii CSALB. Astfel, din cele 1.950 de cereri negociabile adresate băncilor, 572 au fost transformate în dosare de negociere, ceea ce înseamnă că aproximativ 30% din cererile adresate băncilor și-au găsit rezolvarea cu ajutorul unui conciliator CSALB.

Soluționare directă între bănci/IFN și consumatori, după sesizarea CSALB, reprezintă o altă cale de rezolvare a cererilor, mai ales atunci când aceste solicitări sunt simple și nu necesită neapărat aportul de experiență al conciliatorilor CSALB. În primele trei trimestre au fost 333 astfel de cazuri (față de 217 situații în perioada similară a anului trecut). Și în acest caz, băncile au recurs la această metodă de soluționare (directă) mai mult decât IFN-urile: 277 de cereri soluționate direct de bănci (vs 176 la finalul T3 2025) și 56 de către IFN-uri (vs 41 la finalul T3 2025).

 

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Din ianuarie până în septembrie, aproape 800 de români și-au rezolvat (cu ajutorul unui conciliator CSALB sau direct cu instituția de credit) problemele financiare întâmpinate în derularea contractelor încheiate cu băncile, rapid, gratuit și fără a ajunge în instanță. Și nu doar că nu au optat pentru procese, dar până la finalul trimestrului trei au mai fost închise încă 73 procese începute în instanțele din țară, pentru că părțile au dorit și au reușit să găsească o soluție amiabilă în cadrul CSALB. Astfel, începând cu anul 2021 au fost soluționate amiabil aproximativ 900 de litigii aflate pe rolul instanțelor.

Mai important decât modalitatea de soluționare alternativă aleasă (prin intermediul CSALB sau direct cu consumatorul), este că instituțiile bancare se implică în rezolvarea problemele financiare semnalate de consumatori, iar situațiile de neplată sunt, astfel, evitate.

Anul acesta s-a reliefat și mai pregnant diferența de abordare dintre bănci și IFN-uri, în ceea ce privește deschiderea pentru soluționarea prin intermediul CSALB a problemelor semnalate de consumatori. În timp ce băncile au rezolvat, prin intermediul concilierii sau direct, aproximativ 42% dintre cererile înregistrate la CSALB, IFN-urile nu au acceptat nicio cerere spre negociere, iar numărul soluționărilor directe (între IFN-uri și consumatori, fără intervenția unui conciliator) s-a produs în 56 de cazuri. Astfel, din totalul de 1.107 cereri adresate IFN-urilor, doar 5% și-au găsit o rezolvare.

Despre autor

b2bseo

b2bseo

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul