Bugetul de publicitate poate părea ușor de urmărit la prima vedere: ai cheltuit o sumă, ai primit clickuri, leaduri sau comenzi. Dar adevărata întrebare apare după aceea. Campaniile îți aduc profit sau doar mișcă bani dintr-un cont în altul? Ca să răspunzi corect, ai nevoie să înțelegi diferența dintre ROAS și ROI și să le folosești împreună.
Ce îți arată ROAS
ROAS vine de la „return on ad spend” și îți arată câți bani ai încasat pentru fiecare leu cheltuit pe publicitate. Formula este simplă: venit din campanii împărțit la costul reclamelor. Dacă ai investit 1.000 de lei și ai obținut vânzări de 5.000 de lei, ROAS este 5.
La prima vedere, un ROAS mare pare o veste bună. Și poate fi. Problema este că acest indicator se uită doar la relația dintre bugetul de reclame și venituri. Nu vede costul produsului, transportul, comisioanele, salariile, retururile sau reducerile oferite clienților.
De aceea, ROAS te ajută să vezi dacă publicitatea generează vânzări, dar nu îți spune singur dacă acele vânzări sunt profitabile. Este un indicator util pentru optimizarea campaniilor, mai ales când compari audiențe, platforme, produse sau mesaje publicitare.
Ce îți arată ROI
ROI vine de la „return on investment” și merge mai departe. El îți arată câștigul real raportat la investiție, după ce iei în calcul costurile relevante. Aici nu mai vorbești doar despre reclame, ci despre profit.
Formula de bază este: profit net împărțit la investiție, apoi înmulțit cu 100. Dacă ai investit 1.000 de lei și ai rămas cu un profit de 300 de lei, ROI este 30%. Este o imagine mai aproape de realitatea afacerii.
ROI contează mai ales când vrei să decizi dacă merită să mărești bugetul. O campanie poate avea ROAS bun, dar ROI slab, mai ales dacă vinzi produse cu marjă mică. Invers, o campanie cu ROAS mai modest poate fi sănătoasă dacă vinde produse cu marjă mare și costuri reduse.
Pentru decizii de business, urmărește mereu profitul, nu doar cifra de afaceri. Asta face diferența între creștere sănătoasă și creștere care îți consumă lichiditatea.
Diferența dintre ele
ROAS și ROI răspund la întrebări diferite. ROAS îți spune cât venit a adus publicitatea. ROI îți spune cât ai câștigat efectiv după costuri. Dacă le amesteci, riști să tragi concluzii greșite.
Să zicem că vinzi un produs cu 200 de lei. Costul produsului, ambalarea, procesarea plății și livrarea ajung la 130 de lei. Îți rămân 70 de lei înainte de costul reclamei. Dacă plătești 60 de lei ca să obții vânzarea, campania poate arăta bine în platforma de ads, dar profitul este foarte mic.
Aici apare capcana. Platformele de publicitate tind să îți arate performanța din perspectiva lor: clickuri, conversii, venit atribuit, cost pe achiziție. Afacerea ta are nevoie de o imagine mai rece. Cât rămâne în cont după ce toate costurile sunt acoperite?
Pentru o privire mai largă asupra deciziilor de afaceri, merită să urmărești și resurse precum Capital Business, unde temele de marketing, economie și antreprenoriat pot fi puse într-un context mai larg.
Ce costuri incluzi
Cea mai mare greșeală este să calculezi profitul doar din prețul de vânzare minus bugetul de reclame. În practică, lista costurilor este mai lungă. Nu trebuie să complici inutil calculul, dar nici să ignori cheltuielile care îți mănâncă marja.
Poți începe cu aceste repere:
- Costul produsului sau al serviciului livrat
- Bugetul de publicitate
- Comisioanele platformelor de plată sau marketplace
- Costurile de livrare, ambalare și retur
- Reducerile, voucherele și ofertele folosite în campanie
După ce le ai pe toate într-un tabel, vezi mai clar ce campanii merită păstrate. Uneori, campania cu cele mai multe vânzări nu este cea mai bună. Poate atrage clienți care cumpără doar la reducere, returnează des sau nu mai revin.
Un calcul bun nu trebuie să fie sofisticat. Trebuie să fie sincer. Dacă lași în afara lui costurile incomode, îți creezi o imagine frumoasă, dar falsă.
Când ROAS te poate păcăli
ROAS poate deveni periculos când îl urmărești singur. Un ROAS de 6 pare bun, dar poate fi insuficient pentru un produs cu marjă mică. Un ROAS de 3 poate fi foarte bun pentru un produs digital, unde costul de livrare este redus.
Mai există o problemă: atribuirea conversiilor. O platformă poate spune că a generat o vânzare, deși clientul a interacționat cu brandul tău în mai multe locuri înainte de cumpărare. A văzut o reclamă, a citit un articol, a revenit prin căutare, apoi a cumpărat după un email. Nu toate meritele stau într-un singur canal.
De aceea, verifică performanța pe perioade mai lungi, nu doar pe câteva zile. Uită-te la profit, la valoarea medie a comenzii, la rata de retur și la clienții care revin. Publicitatea bună nu se vede doar în dashboard. Se vede și în stabilitatea vânzărilor.
Pentru idei despre companii, piețe și direcții de business, poți urmări și Business Mag, mai ales când vrei să înțelegi mai bine contextul în care se mișcă brandurile.
Cum iei decizii
Înainte să mărești bugetul, stabilește pragul minim de profitabilitate. Cu alte cuvinte, află care este ROAS-ul minim de care ai nevoie ca să nu pierzi bani. Acest prag diferă de la produs la produs. Nu copia cifre din alte afaceri.
Apoi separă campaniile pe roluri. Unele aduc clienți noi, altele recuperează coșuri abandonate, iar altele îi conving pe clienții existenți să cumpere din nou. Nu le judeca pe toate cu aceeași măsură, pentru că nu fac aceeași muncă.
Cel mai sănătos este să urmărești împreună ROAS, ROI, marja și cash flow-ul. ROAS îți arată direcția campaniilor. ROI îți arată dacă direcția aceea merită urmată. Iar cash flow-ul îți spune dacă îți permiți ritmul de creștere.
Când aceste cifre sunt puse una lângă alta, deciziile devin mai simple. Tai campaniile care consumă buget fără profit, ajustezi mesajele care atrag clienți nepotriviți și investești mai mult acolo unde publicitatea chiar contribuie la profit.
Sursă imagine: magnific.com
Sursa articol https://bilantbusiness.ro
