Pandemia cu siguranță a adus multe schimbări, însă nevoia de conexiune umană și de dragoste rămâne prezentă în rândul internauților. Iar cum multe persoane se află acum în situația de a-și căuta un partener în mediul online, cu ocazia zilei de Dragobete, ING Bank România atrage atenția privind o metodă de fraudare ce lasă în urmă atât inimi frânte, cât și conturi golite: ”romance scam” sau „iubirea prefăcută”. Cum funcționează? Infractorul își alege victimele după o evaluare amănunțită a profilurilor de pe rețelele de socializare. El vizează persoanele vulnerabile, de cele mai multe ori singure și cu mai puține cunoștințe digitale, cu care poate crea cu ușurință o conexiune prin intermediul acestor canale. Odată ce a adunat toate informațiile necesare, el va contacta pentru prima dată potențiala victimă.
Următorul pas este stabilirea unui raport de încredere cu victima. Astfel, acesta își va asuma identități care presupun statut de încredere în societate, precum cadru militar sau persoane din mediul academic. Discuțiile le va ține exclusiv prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, fără apeluri cu video. Iar în lipsa contactului prin video, pentru a convinge victima, acesta va trimite fotografii cu documente care să ”ateste” că identitatea pe care și-a asumat-o este reală. De regulă, este vorba de fotografii cu cartea de identitate și/sau pașaportul, care, desigur, sunt false.
În momentul în care infractorul este sigur că a câștigat încrederea victimei sale, el își va declara ”sentimentele” față de aceasta destul de repede și va insista până obține reciprocitate în relația romantică. Din acel moment schema poate fi aplicată.
Aceasta poate consta în solicitarea de documente personale, date bancare, fotografii compromițătoare sau chiar transferul banilor într-un cont indicat de infractor. În situația în care infractorul cere bani direct, acesta va începe cu sume mici, invocând o situație de maximă urgență, precum transportul până la victimă pentru a fi împreună, împlinirea unui proiect sau chiar salvarea vieții. Odată ce va primi primul transfer, infractorul va continua să ceară din ce în ce mai mulți bani. În final, dacă victima refuză să mai trimită o nouă tranșă, acesta recurge la șantaj, inclusiv emoțional, sau nu mai răspunde în aplicațiile de mesagerie cu totul.
Suplimentar, infractorul poate folosi datele obținute pentru a crea identități false, pentru accesarea conturilor bancare, folosirea datelor de pe card pentru cumpărături fără voia victimei sau chiar șantajarea acesteia folosind materialele compromițătoare pentru a obține bani.
Autoritățile recomandă victimelor acestui tip de schemă să nu se simtă rușinate, să oprească orice contact cu infractorul, să facă plângere la poliție și să anunțe banca în cazul în care au furnizat date bancare.
1. Fă-ți temele. Caută informații despre identitatea celui care te contactează online din mai multe surse. Uneori, o simplă căutare pe Google te poate salva.
2. Cere ca discuțiile să se desfășoare prin video pentru a putea stabili că persoana este cine spune, în ciuda fotografiilor cu documentele pe care ți le trimite. Refuzul lor ar putea fi un mare semn de întrebare, chiar dacă invocă motive precum o cameră nefuncțională a telefonului/laptop-ului.
3. Nu oferi niciodată datele tale bancare, adică datele cardului, numele de utilizator, parole sau pin. Același sfat este valabil și pentru documente personale, cum ar fi copii ale actelor de identitate.
4. Evită să transmiți materiale compromițătoare, care ar putea fi folosite pentru a te șantaja.
5. În cazul în care urmează să te întâlnești în persoană cu cineva cu care ai avut contact doar prin rețelele de socializare, spune prietenilor și familiei unde și la ce oră te vei întâlni.
