Autoritățile din România vor începe măsurătorile pe brațul Chilia și pe canalul Bâstroe în 15 martie, a anunțat Ministerul Transporturilor vineri, când a avut loc prima întâlnire între oficialii români și ucraineni în scandalul privind lucrările de dragare făcute de ucraineni pe Bâstroe.
Tronson navigabil al canalului Bâstroe Foto: AGERPRES
Conform sursei citate, întâlnirea tehnică a avut loc în format videoconferință, la nivel de experți între partea română și cea ucraineană, fiind coordonată la nivel de secretari de stat ai ambelor părți.
Cât sunt estimate să dureze măsurătorile
- „Participanții au convenit ca partea română să înceapă măsurătorile pe brațul Chilia și canalul Bâstroe din data de 15 martie 2023.
- Totodată, s-a stabilit ca punct unic de contact câte un expert al fiecărei părţi.
- Aceștia se vor întâlni luni, 6 martie 2023, pentru a stabili detaliile planului de efectuare a măsurătorilor pe Brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe, acestea fiind estimate să dureze 10 zile.
- Cele două părți au convenit că este cea mai bună soluție care să clarifice informațiile contradictorii pe tema dragării Canalului Bâstroe și a Brațului Chilia.
- Partea română și-a arătat disponibilitatea ca la aceste măsurători să fie prezenți și specialiști din Ucraina, dar și ai unor instituții terțe.
- Partea ucraineană va asigura securitatea navelor și personalului românesc, pe toată perioada activităţilor de măsurare”, a anunțat Ministerul Transporturilor.
Scandalul privind dragarea Canalului Bâstroe
Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, declara în urmă cu o săptămână ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, citat de Reuters.
Explicațiile au venit în contextul în care Bucureștiul a cerut Kievului să stopeze imediat lucrările de dragaj pe Bâstroe în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și a cerut accesul de urgență în zonă pentru a verifica ce lucrări au fost făcute.
Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze”:
- „Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI.
- Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării”.
CITEȘTE ȘI: Grindeanu: „Ce, trebuia să mint?”
A doua zi (16 februarie), Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei – care nu este una nouă – de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii. MAE a reamintit poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).
Premierul Nicolae Ciucă a reacționat și el în acest scandal, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări acolo.
În urmă cu o săptămână, și președintele Klaus Iohannis a avut prima reacție, spunând că „nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment”.
- „Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a spus Iohannis.
El a acuzat că „politicienii noștri fug după notorietate, în prag de alegeri”, „comentând fără a ști exact ce se întâmplă”, iar acest conflict ar folosi Moscovei.
La două zile de la intervenția lui Iohannis, premierul Ciucă a spus că „există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat”, dar că „nu este firesc ca un astfel de subiect să fie preluat şi speculat politic”.
CITEȘTE ȘI:
