Dar unii oameni nu sunt încrezători. Oamenii mănăncă insecte de mii de ani în multe părți ale lumii. Scrieri datând din secolele III – I î.Hr. menționează consumul de greieri. În Africa, Asia și America Latină mâncatul insectelor face parte din cultura tradițională.
Mai mulți oameni au început să accepte consumul de greieri în Europa, SUA și Canada pe măsură ce au fost create produse ca praful și batoanele de proteine, afirmă Healthline.
Un studiu din 2020 arată că cei mai mulți greieri consumabili au un conținut mai mare de proteine decât animalele obișnuite ca puii, caprele și porcii. Dar organismul poate digera o proporție ușor mai mică de proteine din greieri decât din lapte, ouă sau carne de vită, însă mai bine decât din surse vegetale ca orezul și porumbul.
Greierii au un exoschelet tare care conține chitină, o fibră insolubilă care este greu de digerat. De aceea variază asimilarea de proteine din greieri. Dacă exoscheletul este îndepărtat, ea crește puternic.
Studiile arată că praful de proteine din greieri conține 65,5% proteine și 100 g de greieri adulți au 13,2 – 20,3 g de proteine.
Interesant: unele specii de greieri sunt surse complete de proteine, conținând cei nouă aminoacizi esențiali, în proporții ideale. Altele sunt surse incomplete, având niveluri mai scăzute de triptofan și lizină.
Pe lângă proteine, greierii sunt surse bune de alți nutrienți, ca grăsime, calciu, potasiu, magneziu, zinc, cupru, acid pantotenic și fier. Un studiu a arătat că greierii conțin cu 180% mai mult fier decât carnea de vită și mai mult calciu și vitamină B decât carnea de pui, porc sau vită.
De asemenea, greierii sunt o sursă bună de fibre, 13,4 % în 100 g, nutrient care lipsește în alte surse de proteine animale. Ei conțin și grăsimi ca acizii polinesaturați, care reduc riscul de boli de inimă.
Fermele de greieri pote fi mai sustenabile și ecologice decât cele de pui, porci sau vite. Un studiu a evidențiat că puii pentru carne sunt asociați cu 89% mai multe emisii de gaze de seră decât greierii pe unitatea de proteine consumabile produsă. Iar FAO (Comisia ONU pentru alimentație și agricultură) spune că cirezile de vite contribuie cu 14,5% la emisiile globale de gaze de seră.
Chitina, fibra insolubilă din greieri, este bună pentru sănătatea intestinelor. Acționează ca un prebiotic, stimulând dezvoltarea bacteriilor bune. Un studiu din 2018 pe 20 de oameni care au consumat 25 g/zi de praf integral din greieri timp de două săptămâni a constatat acest lucru, precum și scăderea markerilor inflamatori. Bifidobacterium animalis, un tip de bacterie benefică pentru intestin, a cescut de 5,7 ori.
Dar mulți consumatori din țările occidentale rămân sceptici din cauza factorilor de siguranță. Unele studii au constatat că oamenii alergici la crustacee sau acarieni pot avea reacții alergice când mănâncă insecte. Dar sunt necsare mai multe cercetări pe această temă.
Greierii pot fi și purtători de agenți patogeni care pot afecta oamenii și animalele.
În 2019, un studiu a analizat mostre de insecte din 300 de ferme specializate și magazine cu animale din Europa centrală, inclusiv 75 de ferme de greieri. Au fost descoperiți paraziți în 81% din ferme, iar în 30% din cazuri paraziți care puteau provoca boli oamenilor.
Nu înseamnă în mod necesar că ar fi periculos consumul de insecte, ci doar că fermele de insecte trebuie să aplice reguli mai stricte de siguranță, ca și cele de animale, dacă produc pentru consum uman.
Citește și:
