O bancă din Franța nu poate concedia un angajat care nu a mai muncit de trei ani ● Bancile din Romania au vrut sa foloseasca avioane militare pentru alimentarea bancomatelor ● Mentalitatea “danshari” și efectul ei în pandemie asupra pieței de lux second hand ●Cum va fi anul viitor pentru economia românească? Priviți către Germania și Franța ● Comisia Europeană critică Planul Național de Redresare și Reziliență al României, care include investiții de 30 de miliarde de euro ● Augustin Zegrean explică decizia CCR privind pensiile speciale: Sunt oameni în România cu 20.000 de euro salariu, de ce nu sunt impozitaţi cu 85%? ● Salariile din România, în context european: Mai mari ca putere de cumpărare decât credem, dar distribuite foarte inegal ● Ce este cultura organizațională, de ce să o schimbăm și de ce eșuează transformarea ● Un Brexit fără acord ar duce la dispariția a peste 12.000 de locuri de muncă în România.
O bancă din Franța nu poate concedia un angajat care nu a mai muncit de trei ani. O bancă din Franţa nu poate concedia un angajat de pe o funcţie de conducere, deşi acesta nu a mai mers la muncă de trei ani de zile.
Un tribunal de apel a decis că banca a acţionat incorect şi i-a oferit şi despăgubiri de aproape 100 de mii de euro angajatului. Mai exact, bancherul, pe care presa îl numeşte Domnul X, a obţinut de la Societe Generale un concediu sabatic de trei ani de zile. La încheierea lui, a primit un email de la resurse umane prin care i se cerea să revină la serviciu, pe alt post. Domnul X a refuzat oferta pe care a considerat-o drept o umilire în faţa foştilor săi colegi. La fel a refuzat alte două propuneri ale societăţii pe care le-a considerat sub pregătirea lui. Banca l-a concediat la finalul anului 2016, dar bancherul a început o acţiune în instanţă,
scrie Europa FM.Bancile din Romania au vrut sa foloseasca avioane militare pentru alimentarea bancomatelor. Bancile din Romania au vrut sa foloseasca avioane militare, in perioada crizei coronavirusului in care zborurile din Europa au fost suspendate, pentru a putea alimenta cu numerar bancomatele, a declarat presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Florin Danescu. „A fost nevoie si de structuri ierarhice militarizate, daca doriti, in perioada crizei – putini stiu ca ne puneam problema avioanelor militare ca sa putem sa avem numerar in bancomate, putina lume stie lucrurile astea, si ma opresc aici. Daca doriti complexitate profesionala, un avion nu poate transporta numerar mai mult de – nu stiu – 2 milioane de euro, pentru ca ai probleme de asigurare”, a declarat Florin Danescu,
potrivit ziare.com.
Mentalitatea “danshari” și efectul ei în pandemie asupra pieței de lux second hand. Când Japonia a anunțat starea de urgență din cauza pandemiei, oamenii au fost îndemnați să-și ia casele la puricat pentru a le trece timpul mai ușor, guvernatorul din Tokyo mergând până la a distribui clipuri promoționale cu celebra organizatoare de gospodării Marie Kondo. Potrivit Reuters, mulți au luat acest mesaj prea în serios și, ca urmare, piața produselor de lux second-hand este în plină expansiune. Mitsuko Iwama, o gospodină în vârstă de 71 de ani, este un exemplu. În perioada pre-pandemică ar fi petrecut mult timp la sală, dar după ce a rămas blocată acasă și-a curățat dulapurile mai des și a decis să se despartă de kimono-urile primite cu zeci de ani în urmă de la părinții ei. „M-am gândit că este o risipă să țin kimono-urile închise în dulap și m-aș bucura dacă cineva din generația mai tânără le-ar purta”, a spus Iwama, care a vândut 22 de kimono-uri pentru 4.000 de yeni (38 USD),
scrie afaceri.news.
O stație de metrou supraterană va fi construită între staţia de metrou Berceni şi Şoseaua de Centură. Ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, a semnat marţi contractul de finanţare privind edificarea unei staţii de metrou la nivel suprateran situată între staţia de metrou Berceni şi Şoseaua de Centură, contract de 214,88 milioane lei, finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020. Procedurile de derulare si urmărire a contractului se execută de către Primăria Sectorului 4, iar Metrorex asigură asistenţa tehnică, anunță stirilekanald.ro
Cum va fi anul viitor pentru economia românească? Priviți către Germania și Franța. Sfârșitul de an aduce cu el și privirile către viitorul apropiat. Acest lucru se întâmplă cu atât mai mult anul acesta, în care economia a avut un traseu complicat. Estimările privind evoluția economiei românești diferă între așteptări sumbre (criză, scăderea cifrei de afaceri în anumite sectoare) și previziuni realiste, care arată o creștere cu 4%, în anul 2021. Dar, pentru a vedea cum va evolua economia românească și cea europeană, este bine să privim către motorul Uniunii Europene, respectiv Germania și Franța. Recent, băncile centrale din Franța și Germania au publicat o analiză succintă a situației economiei în acest an și previziuni pentru anul viitor. Astfel, Bundesbank își începe analiza cu afirmația că, în trimestrul al treilea, o scădere a infecțiilor cu Covid a dus la o redresare puternică a economiei germane, potrivit rfi.ro
Comisia Europeană critică Planul Național de Redresare și Reziliență al României, care include investiții de 30 de miliarde de euro. Ce spun autoritățile. Autoritățile de la Bruxelles susțin că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu include reforme în domeniile digitalizării, schimbărilor climatice, sustenabilității economice sau educației, mai arată site-ul respectiv. Ce include documentul Planul a fost lansat în luna noiembrie de către autorități și include sute de proiecte, de la autostrăzi și lucrări de infrastructură la construcția de spitale regionale și investiții în energie verde. Planul include investiții de 21,42 miliarde de euro în infrastructură și tranziția verde, alte 6,5 miliarde de euro în sănătate și educație și o sumă de 5,085 miliarde de euro pentru dezvoltarea competitivității, potrivit Libertatea.ro
Augustin Zegrean explică decizia CCR privind pensiile speciale: Sunt oameni în România cu 20.000 de euro salariu, de ce nu sunt impozitaţi cu 85%? Fostul preşedinte al CCR Augustin Zegrean afirmă că nu se pot impozita doar pensiile speciale, întrucât se intră în disfuncţie constituţională şi că legea trebuie să fie egală pentru toţi. Curtea Constituţională a decis marţi că impozitarea cu 85% a pensiilor speciale este neconstitutională. „Este un articol în Constituţia României care vorbeşte despre justa aşezare a sarcinilor fiscale, asta înseamnă că dacă la o categorie specială pui o altă taxare decât la majoritatea, nu este în regulă. Am mai spus-o, nu se poate face acest lucru pentru că se intră în disfuncţie constituţională, dacă vreţi să puneţi impozite, nu puneţi doar la pensionari, puneţi şi la cei care au salarii mari, deputaţi, senatori, membri ai Guvernului. Sunt oameni în România care au 20.000 de euro salariu, de ce nu-i taxează cu 85%?”, a declarat Augustin Zegrean. Fostul şef al CCR a explicat că, potrivit Constituţiei, toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor şi o astfel de impozitare ar trebui să se facă pentru toţi cei care are venituri mari, peste o anumită sumă, indiferent că e vorba de pensii, salarii sau alte încasări, scrie adevarul.ro
Salariile din România, în context european: Mai mari ca putere de cumpărare decât credem, dar distribuite foarte inegal. Surprinzător, România figurează în statistica Eurostat de-abia pe locul șase în topul celui mai mic salariu real și pe locul șapte ca pondere a statelor care au cei mai mulți angajați cu salarii reduse, întocmit pe baza datelor aferente lunii octombrie 2018. Deși exprimarea direct în euro ne-ar trimite doar peste Bulgaria, ajustarea cu nivelul prețurilor ne majorează semnificativ puterea de cumpărare a salariului nominal. Deocamdată, pe metodologia ia în calcul nivelul brut al plății pe oră ajustat cu prețurile, cu un nivel al venitului orar median (cel mai des întâlnit) de 6,9 PPS/oră, analiza Eurostat ne plasează peste Ungaria (6,8 PPS/h), Lituania (6,5 PPS/h), Letonia (6,4 PPS/h), Portugalia (6 PPS/h) și Bulgaria (4,6 PPS/h). De reținut, însă, deși impozitul pe venit este foarte redus în cazul nostru, contribuțiile sociale sunt mai ridicate, după mutarea lor la salariat,
notează cursdeguvernare.ro
Băncile din UE au nevoie de capital suplimentar de 9,4 miliarde euro pentru a se conforma Basel III. Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a publicat un raport privind impactul implementării formei finale a Basel III în Uniunea Europeană. Conform raportului, implementarea integrală a Basel III, în 2028, ar avea ca rezultat o creștere medie de 15,4% a capitalului de rangul 1 la nivelul băncilor din UE. Rezultatele nu încorporează şi impactul economic al pandemiei COVID-19. Calculele sunt făcute luându-se ca referinţă finalul lunii decembrie a lui 2019. Pentru a se conforma noului cadru legislativ, băncile UE ar avea nevoie de 9,4 miliarde EUR de capital suplimentar de nivel 1. Aceste estimări se bazează pe presupunerea că cerințele Basel III sunt implementate în totalitate şi nu vor fi amânate cu un an, după cum se discută la momentul actual,
scrie FinEco24News.
Ce este cultura organizațională, de ce să o schimbăm și de ce eșuează transformarea. Ce este cultura organizațională, de ce să o schimbăm și de ce eșuează transformarea? Cultura este mama tuturor și trebuie să ne întoarcem la matriarhat! În afaceri considerăm importante obiectivele SMART, strategia, planurile pe termen mediu și lung. La nivel strategic vorbim despre viziune, misiune, valori și direcții de dezvoltare. Aceste elemente au și o mamă, care le îngrijește, le ajută să crească, mama tuturor este cultura (organizațională). Este momentul acum să avem o perioadă de matriarhat în business și societate, să dăm mai multă putere și atenție culturii organizaționale, dacă ne dorim o transformare reală, să devenim mai puternici, adaptabili și mai pregătiți pentru viitor,
scrie project-e.ro
Brexitul fără acord duce la dispariția a peste 12.000 de locuri de muncă în România. Un Brexit fără acord ar putea duce la pierderea a 130.000 de locuri de muncă în Europa, potrivit unui raport al Confederaţiei Europene a Producătorilor de Haine şi Textile (Euratex). Cu 12.000 de locuri de muncă pierdute în industria textilă, România ar putea fi a doua cea mai afectată țară. Mai exact, 12.000 de locuri de muncă din industria textilă din România ar putea fi în pericol în condiţiile în care premierul Marii Britanii Boris Johnson nu ajunge la un acord cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, în negocierile privind relaţiile bilaterale post-Brexit. Părţile au anunţat prelungirea discuţiilor până duminică în încercarea de a găsi o soluţie. Riscul pentru un Brexit fără acord este însă mare, iar acest lucru pune presiune pe industria textilă europeană care livrează masiv către Marea Britanie, ţară care a dat lumii unele dintre cele mai importante nume din modă, de la Asos la Marks & Spencer sau Primark,
potrivit afaceri.news.
