Potrivit datelor centralizate de Asociația Forumul Judecătorilor din România și transmise miercuri HotNews.ro, în total au votat asupra Secției speciale 2.621 de magistrați.
Pentru desființarea secției au votat 2.170 de magistrați (82,79%), pentru mentinerea acesteia au votat 210 (8,01%), iar pentru amendarea legislației care reglementează funcționarea SIIJ au votat 241 de magistrați (9,19%).
Conform sursei citate, au fost 1.934 de voturi ale procurorilor, dintre care pentru desființare – 1.653 (85,47%), pentru mentinere 137 (7,08%), pentru amendarea legislației – 144 (7,45%).
În ceea ce îi privește pe judecători, au fost 687 de voturi din partea acestora, dintre care 517 (75,25%) pentru desființare, 73 (10,63%) pentru menținere și 97 (14.12%) pentru amendarea legislației.
Pentru cei care au optat pentru amendarea legislației privind Secția specială se numără magistrații instanței supreme și ai Curții de Apel București. La Parchetul Curții de Apel Brașov, Curtea Militară de Apel, Curtea de Apel Oradea și Judecătoria Hunedoara, de exemplu, s-a votat pentru menținerea acestei structuri de parchet.
La solicitarea ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, instanțele și parchetele din țară s-au întrunit săptămâna trecută în adunări generale pentru a-și exprima punctul de vedere asupra a patru teme:
- 1 Schema de pensionare anticipată a magistraților, după 20 de ani de activitate. S-ar impune sau nu prorogarea intrării în vigoare a acesteia? S-ar impune sau nu abrogarea acesteia?
- 2. Trecerea la complete de 3 judecători în apel. (Considerăm pertinente aceleași întrebări menționate la pct 1)
- 3. Noul ciclu temporar de școlarizare la INM (de la 2 la 4 ani). (Considerăm pertinente aceleași întrebări menționate la pct 1)
- 4. Secția pentru Investigarea Infracțiunilor Speciale din Justiție. Se impune desființarea acesteia prin abrogarea prevederilor legale prin care s-a înființat și revenirea la status quo ante? Se impune amendarea prevederilor legale prin care s-a înființat și în ce sens anume?
În prima sa conferință de presă susținută de la instalarea în funcție, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat că Guvernul nu poate desființa „peste noapte” Secția de investigare a infracțiunilor din justiție, discuțiile pe această temă urmând să înceapă anul viitor în Parlament.
„Guvernul nu își poate asuma o desființare peste noapte a Secției Speciale, e nevoie de o dezbatere mai largă în sistemul judiciar și de consens politic. După părerea mea este nevoie de o dezbatere în cadrul sistemului judiciar și apoi dacă este posibil de un consens politic în parlament, repet, dacă este posibil. (…) Discuțiile asupra secției speciale vor începe anul viitor în parlament. Nu există în acest an premisele pentru a interveni legislativ asupra acestei instituții”, a spus Predoiu. Ulterior, el a afirmat că nu există niciun dubiu că se va interveni asupra secţiei speciale prin acte normative, acest lucru figurând și în programul de guvernare al PNL, numai că trebuie acționat „ca la carte”.
„Epopeea” Secției speciale
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, a devenit operațională în 23 octombrie 2017 și are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Cauzele de competența acesteia, aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție și la alte unități de parchet, precum și dosarele soluționate până la această dată, se preiau de către Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
Secția a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, singura instituție abilitată să îi ancheteze disciplinar pe magistrați și care în mandatul lui Tudorel Toader a declanșat mai multe acțiuni disciplinare împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi. Între timp, Gheorghe Stan a fost numit judecător la CCR, la propunerea PSD.
Procurorul șef adjunct al secției este Adina Florea, propusă de trei ori de ministrul Justiției pentru șefia DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis. Adina Florea a câștigat concursul la CSM pentru funcția de procuror-șef al secției, însă candidatura ei nu a fost validată, în condițiile în care mai mulți magistrați au boicotat ședințele CSM. Lia Savonea, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, a avut 7 tentative eșuate de numire a Adinei Florea la șefia secției speciale.
Criticile CE
Secția specială a fost criticată inclusiv de către organismele europene. Comisia europeană arăta în ultimul raport MCV că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.
De asemenea, au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa, arătau experții CE. Un exemplu îl constituie deschiderea unui dosar penal împotriva fostei șefe a DNA, în perioada în care aceasta candida și pentru funcția de procuror-șef european. Un alt exemplu este decizia Secției speciale de a deschide un dosar penal împotriva fostului prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timermans, deși secția nu avea competență.
Comisia Europeană a criticat și acțiunile Secției de inițiere a unor anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum și abordarea în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosare de corupție la nivel înalt.
